Cum a fost la Smida Jazz #2

Anul acesta am reușit să ajung în premieră la Smida Jazz, un festival promițător, la care am remarcat următoarele: grija față de comunitatea locală, prin faptul că localnicii, cei ce au domiciliul în satele Smida, Giurcuța de Sus, Giurcuța de Jos, Poiana Horea, Doda Pilii și Ic Ponor, nu plătesc intrarea la festival. Ei trebuie doar să prezinte buletinul. Apoi, că persoanele cu handicap, împreună cu un însoțitor, beneficiază de intrare liberă la festival, pe baza documentelor justificative. Aspecte mai puțin semnificative, veți spune, dar ele pot face diferența.

Azi e ultima zi de festival, cu Iordache, Eric Vloeimans’ Gatecrash și Bugge Wesseltoft’s New Conception of Jazz. De recomandat să mergeți cu numerar la voi, căci, din anumite motive tehnice, uneori nu se poate efectua plata cu cardul. Ce am uitat eu să iau, pe lângă cort și sac de dormit, și vă recomand să nu ratați și voi în bagaje:

  1. Izopren (atât pentru pus sub cort, cât și pentru diminețile cu meditație și yoga);
  2. Încălțăminte impermeabilă, de munte (serile sunt reci);
  3. Pălărie/căciulă/șapcă și haine groasă (noaptea vor fi circa 10 grade);
  4. Lanternă frontală (cum au minerii, să vă descurcați noaptea);

În rest, toate bune și frumoase, campingul are în dotare și dușuri, iar toaletele ecologice încă n-au prins miros. Lumea este civilizată, mai sforăie unii prin corturi dar csf? Ncsf – a, ba da: să treceți la punctul 5 din listă și dopurile de urechi dacă chiar vreți să și dormiți pe-acolo. N-am înțeles de ce în prima noapte muzica de la 1 până la 4 dimineața a fost una de club, și dată cam prea tare pentru cei care poate chiar vor să doarmă; bine, după ora 4 în plin concert de sforăituri am înțeles. Poate campingul un pic mai mare și ceva mai aerisit, data viitoare?

O să revin pe www.cluj.pro după discuția cu PR-ista festivalului, Larisa Ionesi (de pe pagina căreia am luat imaginile reușite de la Smida), cu un articol referitor la diferențele dintre Gărâna Jazz și Smida Jazz festival. Ca să-mi fac o idee despre ce am ratat azi, m-am uitat pe youtube după olandezii de la Eric Vloimans’ Gatecrash, veniți în premieră într-un concert la noi:

Smida Jazz

În acest weekend începe a doua ediţie a Smida Jazz, un festival care se ține în zona Beliș din Munţii Apuseni. Festivalul mi s-a părut interesant încă de la prima ediție, care este mai mult o provocare pentru organizatori. Mulți îl aseamănă cu celebrul festival bănățean Gărâna – ajuns deja la ediţia XXI.

Gărâna este o zonă cu vorbitori de limbă germană din Munţii Semenic, pe lângă Reşiţa. Se bucură de peisaje frumoase, audiență selectă și invitați de excepție. În ultimii ani festivalul de jazz de la Gărâna a fost dominat de muzicienii scandinavi care s-au integrat foarte bine, poate şi din cauza nopţilor foarte reci. Smida este un cătun mic, aflat la altitudinea de 1.100 de metri în mijlocul Munţilor Apuseni, imediat după Răchițele, aproape de graniţa dintre judeţele Cluj și Alba.

În acest an la Smida vin patru trupe care au cântat şi la Gărâna: Bugge Wesseltoft, JazzyBit, Trompetre şi Iordache. Capul de afiş de la Smida Jazz Festival 2016 a fost un alt muzician gărânez: norvegianul cu origini turceşti Ilhan Ersahin, aproape anonim în trio-ul lui Bugge Wesseltoft de la Gărâna Jazz Festival 2013. Ce zic organizatorii despre conceptul festivalului de la Smida:

Smida Jazz Festival, un proiect cultural unic în România, axat pe promovarea jazz-ului contemporan şi a abordărilor inovatoare în muzica de jazz, are ca scop promovarea combinării mai multor genuri muzicale, precum și a dialogului cultural ce angajează mai multe țări, întrucât artiștii agreați sunt atât români, cât și străini, iar dimensiunea festivalului este una internațională.
Programul zilei de vineri, 25 august, la Smida Jazz Festival 2017:
JazzyBit (România)
The Kandinsky Effect (Franţa)
Tingvall Trio (Germania)
Smida Jazz Festival este organizat de Asociația Transylvanian Cultural Development, care își propune să contribuie activ la dezvoltarea regiunii Transilvaniei, prin promovarea locului de desfășurare, cât și a produselor, respectiv tradițiilor locale. De asemenea, asociația își propune să susțină jazzul contemporan, atât românesc, cât și străin, încercând o simbioză, o sinteză a mai multor genuri și stiluri de muzică. Aceste stiluri lipsesc din peisajul muzical românesc, dar și est-european, contextul cultural actual caracterizându-se prin prezența unor evenimente dedicate jazzului tradițional.