Silicon Valley for sale

Așa cum ne-au obișnuit multe afaceri începute la Cluj, intențiile frumoase se cam pierd pe parcurs iar realitatea, într-un oraș scump, orientat pe câștiguri imediate, este că afacerile cu bătaie lungă se leagă tot mai greu. Omul de afaceri Ion Sturza, CEO-ul Nina Moldovan și primarul Emil Boc rostogoleau la inaugurare cuvinte precum „eco-sistem de afaceri”, noul „City”, pentru ca în mai puțin de 5 ani, după investiții de ~7 milioane de euro, Silicon Valley-ul de Cluj să fie scos la vânzare.

Expiră PUZ-ul, sau care e graba? „În prezent suntem într-un proces de evaluare, nu cu un singur potenţial cum­pă­ră­tor, ci cu mai mulţi. Acolo fie va fi un exit, fie o dezvoltare împreună cu un par­tener. Noi avem deja PUZ-ul obţinut pentru faza ur­mă­toare pentru a continua dezvoltarea pro­iectului“, a declarat pentru ZF Ion Sturza.

Eco-sistemul a revenit și în martie 2018, când LPT anunța „aniversarea a 4 ani de când bate inima digitală a Transilvaniei”: „Când am început proiectul, aici era o zonă tipic industrială, dar fără activitate. Majoritatea clădirilor erau vechi, din beton, fără să aibă prea mult sens din punct de vedere estetic sau chiar practic. Printre ele se strecuraseră și câteva clădiri cu un farmec post-belic, cu o vădită amprentă de arhitectură interbelică și un spirit aparte, își amintea Ion Sturza.

A fost o adevărată provocare să dezvoltăm un proiect în care să le integrăm pe acestea și totodată să creăm un ecosistem absolut modern, cu ultimele tehnologii.

Parcul tehnologic era asociat cu noua etapă de dezvoltare a industriei IT din Cluj. „Majoritatea rezidenților parcului tehnologic sunt companii new entry în Cluj, care au ales orașul pentru că au găsit la Liberty acele facilități de care aveau nevoie, la momentul oportun. Alternativa, în unele cazuri, a fost chiar să meargă în alte țări”, spunea atunci șeful Fribourg Capital.

Conceptului de parc-campus, cu spații generoase, care să faciliteze interacțiunea, i s-a adăugat cel de ecosistem tehnologic – o combinație între companii mature, start-up-uri, accelerator și diversitate.

„Inima digitală a Transilvaniei bate tot mai puternic aici. Diversitatea și mixul de rezidenți, spațiile de interacțiune, implicarea în activități comune, participarea în calitate de mentori la acceleratorul Spherik, evenimentele cu tematici specifice – toate acestea reprezintă un imbold la implicare și interacțiune, ceea ce generează, constant, noi oportunități de business și de dezvoltare”. Acum se caută un EKG.

Cine cumpără Liberty Park

Într-un articolul scris ieri mi-am pus întrebarea de ce ar vrea Ion Sturza să se retragă din proiectul Liberty? Întrebarea este justificată de modul în care omul de afaceri vorbea despre ecosistemul care este la Liberty Park din Cluj:

Acesta este în sine este un mic monstruleț – inimă digitală a Transilvaniei, cu două direcții limpezi: zona de real estate și acceleratorul de business Spherik.

Chiar dacă este vorba despre o afacere cu o componentă imobiliară, Sturza nu a mizat pe vânzarea de locuințe ridicate pe fosta platformă a fabricii libertatea (cum a procedat, de exemplu, Octavian Buzoianu pe platforma Feleacul), ci pe IT.  Asta chiar dacă gentrificarea unei zone deschide oportunități de valorificare superioară a metrului pătrat de teren prin construcții mixte de birouri, spaţii comerciale și locuinţe colective.

Ion Sturza a fost preocupat mai degrabă de fenomenul IT din România, despre care afirma recent că „riscă să fie compromis în următorii 4-5 ani dacă cei din industrie nu fac pasul următor, spre o nouă etapă”.

99 % din ceea ce numim noi IT în România, cu excepția BPO și a altor servicii deconcentrate, care se limitează la vânzarea minutelor programatorilor și a altor specialiști, așa-numitul CRUD applications, sunt activități de bază, care în 4-5 ani vor dispărea, vor fi automatizate, vor fi canibalizate de industria în sine.

Dacă modelăm viitorul IT-ului românesc în orizontul a 4-5 ani, văd cum firmele actuale vor migra spre deep-tech, va fi un trend mondial. Un inginer de inteligență artificială din Silicon Valley este plătit acum cu un salariu de la un milion de dolari în sus, prin urmare competiția bazată pe costuri va rămâne în vigoare. Dacă poți plăți un inginer român cu mai puțin, investitorul va veni în România. Va fi deci aceeași tendință de outsource a activității științifice în alte zone ale lumii.

Ar fi al treilea val – primul a fost legat de activitățile basic, cu call-centere și aplicații generale, al doilea a adus aplicațiile mai sofisticate, iar acum deep-tech. Vor dispărea multe din slujbele din IT de azi, dar vor apărea altele, iar industria se va transforma. Modelul de dezvoltare în domeniul tehnologic în care cred este cel bazat pe deep-tech.

Este un mare avantaj azi să fii în zona economiei digitale, indiferent unde acționezi, unde lucrezi, ești pe linia întâi a frontului de progres.

Prin urmare, nu-mi fac probleme cu actualii angajați din IT, sunt foarte capabili să se reorienteze profesional imediat ce se modifică noile cerințe ale industriei, sunt foarte mobili intelectual. Între timp, nu au de făcut decât un singur lucru – să fie atenți și curioși la schimbările care au loc. Firmele mari, Amazon, Microsoft, Google etc vor aduce, încetul cu încetul, acest knowledge nou și aici, pentru a avea acces la polul local de talente.

Când învățam la Universitate, în URSS, aveam colegi din Laos, Vietnam, China etc. Oamenii aceștia erau fenomenali la matematică, mai ales chinezii. Aparent, zona ex-socialistă și Asia au o bază în matematică mult mai solidă. De aceea, cred că firmele cu tehnologii deep-tech vor veni aici nu numai ca să-și optimizeze costurile, ci și ca să să aibă acces la talentele românești.

În prezent Fribourg Development discută cu mai multe companii imobiliare şi fonduri de investiţii vânzarea birourilor Liberty Technology Park. Potrivit datelor din piaţă, pe lista scurtă s-ar afla şi Ceetrus, fostul Immochan, scrie zf.ro. Ceetrus dezvoltă alte două proiecte în Ardeal, la Brașov și Satu Mare.

Divizia de imobiliare a francezilor de la Auchan a investit până acum pe plan local 300 de milioane de euro. Cel mai de anvergură proiect de pe plan local este cel de la Brașov, acolo unde terenul fostei fabrici Tractorul a fost transformat într-un pol urban cu spații de retail, birouri și apartamente.