Noaptea dintre ani

Japonia a fost țara care a trecut prima în anul 2018. La miezul nopții dintre ani, în templele budiste au răsunat 108 bătăi de clopote – pentru cele 108 păcate omenești.

Dar cele mai multe știri vin din Iran. Acolo sunt proteste de câteva zile. Nimic nu e simplu în Orientul Mijlociu și totuși, cu ajutorul lui Mihai Ghelmez, haideți să vedem ce se întâmplă în Iran?

  • Protestele au intrat în a cincea zi, s-au raspandit in multe orase pe intreg teritoriul tarii si escaladează în violență ocazional. Au murit pana acum in jur de 10–20 de protestatari in circumstante foarte neclare. Azi e greva.
  • Mesajele raman cam aceleasi; în plan central sunt solicitările social-economice (saracie, coruptie, inflatie etc.) dublate de amenintari la adresa intregului leadership al republicii islamice (Rouhani + Khamenei) si, in secundar, denuntari ale implicarii iraniene in Siria, Liban si Palestina
  • A fost blocat Telegram, canalul principal de mobilizare al protestatarilor. Twitter ramane activ si e o sursa de informatii directe încă foarte bună
  • Guvernul iranian a răspuns în general cu moderație, admițând dreptul cetățenilor să protesteze, dar avertizand ca vor fi împiedicate orice turbulente, violente samd. Nu e clar in ce context s-au petrecut incidentele punctuale care au lăsat morti și raniti în randul protestatarilor, dar e cert ca fortele islamice (IRGC, basij) inca nu au intrat in lupta, iar politia are o o atitudine default moderat-pasnica.
  • Se speculeaza că protestele au fost initiate/incurajate de factiuni conservatoare iraniene care au incercat sa il saboteze astfel pe Rouhani, președintele moderat. Sunt trei argumente principale pentru teza asta:
  1. primele demonstrații au avut loc în Mashhad, orașul lui Raisi, contracandidatul lui Rouhani ce a pierdut ultimele alegeri pentru partida conservatoare. Raisi are un suport enorm in Mashhad, e foarte nemultumit de manevrele politice ale lui Rouhani impotriva Garzilor Republicane si a establishmentului religios în general si are capacitatea organizatorica si influenta necesare pentru a pune la punct asa ceva. Cum ar veni, avem făptașul la locul crimei, are un motiv foarte valid si instrumentele necesare pentru a o comite. Suspiciunile sunt rezonabile.
  2. al doilea argument se leagă de rapoartele diverșilor observatori ai vietii politice iraniene care au notat ca figuri cunoscute in mediul online ca fiind asociate cu IRGC au început să comenteze acum niste zile într-o cheie critica discutiile infierbantate de pe net, intreband repetat cei mai vocali frustrati de ce nu protesteaza impotriva saraciei si a crizei economice
  3. ultimo, profilul protestatarilor actuali este foarte diferit de imaginea tipica a demonstrantilor din 2009. Se vehiculeaza frecvent comparatii intre numerele de azi si cele de dupa alegerea dubioasa a lui Ahmadinejad, defavorabile net protestelor de zilele astea, dar mult mai importante mi se par diferentele de profil social. Daca miscarea verde pornita in primavara persana e un curent preponderent social politic ce implica upper middle class-ul urbanizat si secular si se raliaza figurilor si mesajelor politice reformatoare, manifestantii de zilele astea sunt mai degraba din clasele economice cele mai de jos si din regiunile cele mai conservatoare religios din Iran. Opozantii din 2009, inca in arest la domiciliu, nu recunosc si nu sunt recunoscuti de protestatari, pe care ii descriu ca fiind un corp social distinct de cel ce a animat protestele verzi.

Citiți restul analizei pe blogul său ghelme`s politics.