Revelion à la Cluj

În noua noastră Metropolă, al doilea mare Oraş al Ţării, prin rama frumos desenată, apar în flash-uri scurte – cu ocazia diverselor sărbători – „poze” discordante, pe care „oficial” le trecem cu vederea. Dacă facem revista presei din aceste zile, putem afla că 10.000 de oameni au petrecut Revelionul la artificiile din centru, din Piața Avram Iancu.

Cu excepția iubitorilor de animale și a câtorva filmulețe făcute de sus, aproape nimeni nu remarcă faptul că bubuiturile petardelor au făcut Clujul să semene, de Revelion, cu o cetate asediată. În noaptea dintre ani, valurile de clujeni din clasa de mijloc inferioară, ce nu și-au permis cina supraevaluată (cu prețuri dinainte de recesiune) la unul din localurile din orașul lor, se scurgeau, pe picioarele lor (ce taxiuri, că s-au scumpit şi astea!) înapoi în cartierele-dormitor.

Asta deși fiece cartier mai răsărit avea jerbele sale private de artificii, cadou, de la boemii orașului, după cum putem vedea în filmuleţul de mai jos (postat de un viitor candidat la Primărie):

 

Revenind, în timp ce oamenii cu mâini muncite se-ntorceau de la artificiile oficiale din centrul marelui Oraș, ca să-şi continue masa pregătită în familie, în localurile scumpe aspiranții clasei mijlocii superioare se-ndopau cu bunătăţuri gătite de alţii, printre bubuiturile unei muzici forţat vesele. Dacă primii păşeau printre pocnitori, şi ultimii aveau parte de doza lor de bădărănie.

Muzica asurzitoare (de regulă, dată la maxim) din restaurante concurează zgomotul de pe străzi. Şi acestea se întâmplă tocmai aici, la Cluj, în marele Oraş – atât de civilizat, că vin miticii să facă city-break-uri, în loc să aterizeze la Budapesta sau Viena. Nu mai bine Revelion à la Cluj? Cu tot acest bun renume de mahala, încă n-am remarcat ca pasiunea aceasta pentru Cluj să se fi concretizat în muzica precum `Străzile din Bucureşti` sau literatura contemporană. Oare de ce?

 

Leave a Reply