Clujul imobiliar, exemplu de practici în construcţii?

După o jumătate de secol de exagerări edilitare, Clujul imobiliar încă se crede scump, deși în 2019 se construiește (nu vorbim de constructorii mici şi serioşi, ci de cei mari) ieftin şi prost. Dar ce va urma după o nouă criză, care va domoli și ultima zvâcnire de „avântul” imobiliar: o să-și dea cineva seama că legislatorii și aprobatorii de autorizații au permis dezvoltatorilor să livreze mult și rapid în detrimentul calității și, mai ales, a esteticului? În Cluj nu se mai aşteaptă nimeni să scadă prețurile, dar creşterile s-au oprit, iar preţul metrului pătrat de beton construit se actualizează doar cu rata inflaţiei.

Întrebarea este dacă o să mai repare cineva urbea împreună cu orăşelele-satelit, sau în urma acestui avânt „muncitoresc” vor rămâne doar ruine, ca exemplu de proaste practici în construcţii? La o raită prin nord-estul Clujului, pe Bulevardul Muncii (ce nume pitoresc!) poţi constata cu ochiul liber decăderea industriei grele comuniste. Halele fostului combinat CUG sunt în paragină, nici Sinterom n-o duce prea grozav.

Oare cum vor arăta cartierele de beton ale Clujului peste încă o jumătate de secol? Ce ghetou va fi în Bună ziua, un cartier încă „nou” și în plină dezvoltare urbană? Pe cale de regenerare chiar – un bulevard nou, lărgit, anunțat de ani de zile? Alt caz în Cluj: în 2018 un dezvoltator imobiliar a obținut aprobare în CL pentru un PUZ intitulat proiect de restructurare urbană a unei zone, ca efect al blocurilor din vecinătate – construite tot de el 🙂 Când au ajuns rechinii imobiliari, asemeni băncilor americane în perioada crizei, prea mari pentru a fi lăsați să se prăbușească?

Conform Ghidul tranzacțiilor imobiliare – Cluj-Napoca, citat aici, Soporului (fosta colonie) figurează în 2018 drept strada cu cele mai valoroase (în jur de 45,7 milioane €) și numeroase tranzacții: 673. Asta ca dovadă că nu degeaba s-a orientat „vecinul de la bloc”, anunţând că va face un plan integrat de dezvoltare. Nu se ştie când şi cu ce, dar se va face, pentru că s-au investit bani, iar…

Soporul, toată zona pe care o avem în Cluj, este un cartier de dimensiunea Mănășturului. Nu numai artera Soporului, ci tot ce înseamnă zona respectivă ca dimensiune, ca suprafață, este comparabilă cu Mănășturul.

„Și atunci am dispus în felul următor: Primăria trebuie să-și asume să facă un plan urbanistic integrat în parteneriat cu Ordinul Arhitecților, prin concurs de soluții, în care acum, când cartierul nu este constituit încă, să stabilim unde este drumul de patru benzi, cu servituțile existent, unde este centrul de cartier, unde sunt străzile care conectează diverse părți, unde e școala, unde e grădinița, unde e supermarketul, unde e spitalul sau centrul medical, unde e parcul și locul de joacă pentru copii”… semnează Emil Boc, primar-fruntaș.

Leave a Reply