Pawel Adamowicz, Danzigul și Clujul

Luni a murit primarul orașului Gdansk, înjunghiat cu o zi în urmă, pe când participa la un concert de caritate. Atacul a șocat Polonia și a scos în evidență disensiunile apărute în societatea poloneză în ultimii ani. Știrea a făcut deja înconjurul lumii, dar n-am să insist pe detalii, ci o să-ncerc să fac o paralelă cu situația de Cluj – al cărui primar are de asemenea studii juridice și conduce orașul de mai multe mandate.

La fel ca edilul clujean, Adamowicz s-a implicat de tânăr în politică, fiind lider al mișcării studențești, și unul dintre organizatorii grevei din 1988 în calitate de președinte al comitetului de grevă. Ucigașul său este un locuitor de 27 de ani al orașului, care a făcut cinci ani de închisoare pentru jaf armat. Ștefan W. și-a justificat acțiunea prin violențele la care ar fi fost supus în timpul detenției și pe care le pune pe seama fostului guvern liberal, condus de Platforma Civică – partid apropiat de Adamowicz (un independent).

Arhiepiscopul Slawoj Leszek Glodz l-a descris pe primarul de 53 de ani drept un vizionar care şi-a dedicat viaţa oraşului Gdansk. Asemeni fostei reședințe a Pomeraniei – cunoscută ca și Tri-Orașul, în urma unei alianțe formate cu orașul maritim învecinat Sopot și recentul oraș industrial Gdynia – și Clujul încearcă să formeze o patrulaterală cu Oradea, Arad și Timișoara, e drept, mult mai depărtate. Totuși, similarități sunt destule, și cam sar în ochi. E vorba de politică, de opozanți ideologici, și de o situație care a degenerat.

Adamowicz și organizația care inițiase concertul de caritate de duminică – „Marea Orchestră a Crăciunului Caritabil”, prescurtat WOSP – erau critici vocali ai actualului partid (naționalist) conservator de guvernare Dreptate și Justiție. Venit la putere în 2015, partidul PiS „Dreptate și Justiție” se declară apărătorul valorilor conservatoare tradiționale, al familiei tradiționale, critică Uniunea Europeană și promovează rolul central al Bisericii (Catolice).

O diferență majoră, totuși, există: Polonia a limitat salariile „aleșilor”, în timp ce în România acestea cresc din șase în șase luni. Ca să închidem comparația, vom spune că-n Cluj nu se poate întâmpla ce s-a întâmplat la Gdansk. Dar dați-mi voie să reamintesc că în marele Oraș de pe Someșul Mic au fost două încercări de incendiere ale sediului PSD. Tot la Cluj au avut loc anul trecut două spargeri de bănci cu arme albe și autori rămași neidentificați – deci violență există, chiar dacă se manifestă mai mult pe cale verbală. O știe și Primăria, altfel nu ar fi inventat adresa de mail lucruricaremaenerveaza@yahoo.com.

Că mii de polonezi au ieșit să protesteze împotriva urii şi a violenţei e impresionant, dar și tardiv – mai ales pentru familia victimei. Polonia nu a mai cunoscut un incident violent de acest fel de la căderea comunismului, în urmă cu trei decenii, cu excepția asasinării prin împușcare la Lodz, în 2010, a unui membru al PiS de către un bărbat care a invocat ura sa față de acest partid, atunci în opoziție.

Este aproape inevitabil, după cum consideră mulți analiști, că uciderea lui Adamowicz va deveni muniție în apropiata campanie pentru alegerile europarlamentare din mai.

Leave a Reply