Trump (aproape) ca un președinte

După ce în 2016 a dus o fulminantă campanie electorală şi a câştigat preşedinţia, în 2017 a rezistat atacurilor fără precedent ale susţinătorilor clanului Clinton, ale Partidului Democrat, ale presei mainstream, cu navele amiral New York TimesWashington Post, CNN în prima linie, cu Hollywood-ul, cu toţii patetic înfrăţiţi împotriva sa şi făcând involuntar cea mai mare campanie publicitară posibilă pentru Rusia şi pentru Vladimir Putin.

Puţini mai cred că Donald Trump a fost ales în SUA cu ajutorul Rusiei, cum pretind adversarii săi, dar, după un an la Casa Albă, de-o manieră spectaculoasă, Donald Trump îl aminteşte pregnant pe Ronald Reagan, considerat cel mai mare preşedinte de la democratul John F. Kennedy încoace. „Donald Trump s-a comportat ca un președinte. Cel puțin, pentru o noapte”, titra ieri chiar marele său opozant, cotidianul The Washington Post.

El a reușit să emită un mesaj de unitate și optimism național, menționând pe scurt recenta reformă fiscală, noua sa propunere privind imigrația, comerțul, infrastructura și securitatea națională.

În discursul său de marți seara privind Starea Națiunii (Uniunii), președintele Trump a lansat un apel la unitate. Comentatorii salută tonul conciliant, însă mențin anumite rezerve, notează RFI. Donald Trump a promis un „nou moment american”, însă a reușit doar să scoată și mai mult în evidență dezacordurile profunde din societate cu privire la viața politică, observă The Guardian.

Președintele american a mizat pe o economie în creștere și a promis o întoarcere la măreția națională, cu un apel nostalgic la familie, credință, lege și ordine, armată și imn național.

Potrivit Bloomberg, Donald Trump a venit către democrați cu ramura de măslin:

Discursul a ilustrat provocarea politică pentru un președinte ale cărui niveluri scăzute de aprobare pun în pericol menținerea controlului republican asupra Congresului la alegerile intermediare care se vor ține în mai puțin de 11 luni.

Sursă foto: RFI.ro

Situri românești care folosesc procesoarele utilizatorilor

Metoda se numește cryptojacking, iar denumirea vine de la faptul că sistemele de calcul ale celor care intră pe acel site vor mina. fără să știe, în beneficiul acestuia. Vestea bună este că în 2018 sunt metode ușoare prin care poți bloca posibilitatea unui site de a face cryptojacking fără știința ta.

Dacă simți că procesorul tău trage din greu, că ventilatorul calculatorului sau laptopului se aude foarte tare, înseamnă că un proces îți consumă mult din puterea de calcul a sistemului. E timpul să verifici. Iată pașii:

  • Pe sistemele cu Windows instalat acest lucru se face prin Task Manager -> Processes. Dacă ai un proces care consumă foarte mult din procesor, de obicei în Chrome, încearcă mai întâi să închizi Chrome, să restartezi calculatorul, să pornești din nou siturile active și să vezi ce se întâmplă. Testează fiecare site în parte. Pe Mac te duci la Activity Monitor pentru a vedea dacă nu cumva ai astfel de procese consumatoare a puterii de calcul.
  • Dacă vrei să blochezi înainte de a se întâmpla orice tentativă de minare prin CoinHive sau alte softuri poți instala extensia de Google Chrome numită NoCoin care blochează scriptul de la CoinHive. Altă extensie utilă de Google Chrome este minerBlock. Aceste extensii îți arată și dacă situl vizitat are mineri în cod.
  • Dacă folosești browserul Opera, acesta are NoCoin integrat standard, fără să mai fie nevoie să rulezi o extensie.

La prima scanare, un software dezvoltat de expertul în securitate Ștefan Tănase a identificat 107 site-uri românești care fac cryptojacking, printre cele mai cunoscute fiind antena3.ro, și alte trei situri cu știri de autenticitate îndoielnică – asta ca să nu zicem din start că sunt situri cu fake news: cyd.ro, frip.ro și extranews.ro. Acestea folosesc un script java pentru a genera monede virtuale pentru proprietari sau pentru persoana care a injectat scriptul fără voia lor.

Citiți mai multe despre acest subiect aici.

Cum de și-a recunoscut fapta violatorul din Mărăști

Emil Berki, cunoscut opiniei publice clujene drept violatorul din Mărăști, și-a depistat victima pe strada Fabricii din Cluj. A urmărit-o până în scara blocului unde locuia fata, a bătut-o, a violat-o și apoi i-a furat acesteia telefonul mobil. Totul s-a întâmplat în jurul orei 4 dimineața. La ora 5, fata de 16 ani a sunat la numărul 112 reclamând violul.

Pe 3 ianuarie Berki s-a prezentat la magazinul din Mărăști ale cărui camere de luat vederi l-au surprins, purtând o borsetă și fiind îmbrăcat cu aceleași haine descrise de victimă. Recidivistul a mers acolo cu scopul de a-i cere patronului să-i dea fotografiile care-l incriminau, susținând că este nevinovat și că are dovezi că nu el este autorul violului. Numai că acesta a sunat imediat la 112, iar la fața locului a venit un echipaj de poliție care l-a reținut pe suspect.

Dus la audieri, în prima fază, suspectul a negat comiterea faptei, dar pus de către procurori în fața probelor, și-a recunoscut fapta. Ceea ce l-a făcut să procedeze așa a fost posibilitatea prevăzută de Codul Penal de a se împăca cu victima violului, pentru ca aceasta să-și retragă eventual plângerea. După imaginile afișate pe pagina sa de facebook, Berki s-ar fi aflat la data comiterii violului „într-o relație”.

Noaptea dintre ani

Japonia a fost țara care a trecut prima în anul 2018. La miezul nopții dintre ani, în templele budiste au răsunat 108 bătăi de clopote – pentru cele 108 păcate omenești.

Dar cele mai multe știri vin din Iran. Acolo sunt proteste de câteva zile. Nimic nu e simplu în Orientul Mijlociu și totuși, cu ajutorul lui Mihai Ghelmez, haideți să vedem ce se întâmplă în Iran?

  • Protestele au intrat în a cincea zi, s-au raspandit in multe orase pe intreg teritoriul tarii si escaladează în violență ocazional. Au murit pana acum in jur de 10–20 de protestatari in circumstante foarte neclare. Azi e greva.
  • Mesajele raman cam aceleasi; în plan central sunt solicitările social-economice (saracie, coruptie, inflatie etc.) dublate de amenintari la adresa intregului leadership al republicii islamice (Rouhani + Khamenei) si, in secundar, denuntari ale implicarii iraniene in Siria, Liban si Palestina
  • A fost blocat Telegram, canalul principal de mobilizare al protestatarilor. Twitter ramane activ si e o sursa de informatii directe încă foarte bună
  • Guvernul iranian a răspuns în general cu moderație, admițând dreptul cetățenilor să protesteze, dar avertizand ca vor fi împiedicate orice turbulente, violente samd. Nu e clar in ce context s-au petrecut incidentele punctuale care au lăsat morti și raniti în randul protestatarilor, dar e cert ca fortele islamice (IRGC, basij) inca nu au intrat in lupta, iar politia are o o atitudine default moderat-pasnica.
  • Se speculeaza că protestele au fost initiate/incurajate de factiuni conservatoare iraniene care au incercat sa il saboteze astfel pe Rouhani, președintele moderat. Sunt trei argumente principale pentru teza asta:
  1. primele demonstrații au avut loc în Mashhad, orașul lui Raisi, contracandidatul lui Rouhani ce a pierdut ultimele alegeri pentru partida conservatoare. Raisi are un suport enorm in Mashhad, e foarte nemultumit de manevrele politice ale lui Rouhani impotriva Garzilor Republicane si a establishmentului religios în general si are capacitatea organizatorica si influenta necesare pentru a pune la punct asa ceva. Cum ar veni, avem făptașul la locul crimei, are un motiv foarte valid si instrumentele necesare pentru a o comite. Suspiciunile sunt rezonabile.
  2. al doilea argument se leagă de rapoartele diverșilor observatori ai vietii politice iraniene care au notat ca figuri cunoscute in mediul online ca fiind asociate cu IRGC au început să comenteze acum niste zile într-o cheie critica discutiile infierbantate de pe net, intreband repetat cei mai vocali frustrati de ce nu protesteaza impotriva saraciei si a crizei economice
  3. ultimo, profilul protestatarilor actuali este foarte diferit de imaginea tipica a demonstrantilor din 2009. Se vehiculeaza frecvent comparatii intre numerele de azi si cele de dupa alegerea dubioasa a lui Ahmadinejad, defavorabile net protestelor de zilele astea, dar mult mai importante mi se par diferentele de profil social. Daca miscarea verde pornita in primavara persana e un curent preponderent social politic ce implica upper middle class-ul urbanizat si secular si se raliaza figurilor si mesajelor politice reformatoare, manifestantii de zilele astea sunt mai degraba din clasele economice cele mai de jos si din regiunile cele mai conservatoare religios din Iran. Opozantii din 2009, inca in arest la domiciliu, nu recunosc si nu sunt recunoscuti de protestatari, pe care ii descriu ca fiind un corp social distinct de cel ce a animat protestele verzi.

Citiți restul analizei pe blogul său ghelme`s politics.

Alina Ceușan

Despre cum a primit-o Clujul pe Alina Ceușan am scris aici. La mijlocul acestei luni, celebra bloggerița de fashion a povestit fanilor săi de pe youtube despre operația sa de rinoplastie, la doi ani de la această experiență. Ea și-a amintit cu această ocazie prin ce chinuri a trecut.

Alina Ceușan a absolvit o facultate de comunicare la Cluj, după ce a câștigat în 2009 și titlul de Miss Târgu Mureș -deși spune că nu era mulțumită de aspectul ei fizic. În 2015, Alina a optat pentru chirurgia estetică, dar abia acum, după doi ani, și-a făcut curaj să povestească toată aventura. Probabil pentru că operația i-a reușit 🙂

Alina s-a menținut ca un nume cunoscut în domeniu și pentru că a primit în ultimii 4 ani titlul de cel mai bun blog de fashion din RomâniaCarmen Grebenișan, o altă cunoscută bloggeriță de modă din Cluj, este și ea menționată în clip pentru operația de mărire a sânilor. Iată postarea de pe vlogul său:

 

 

Opera story magazine

„Opera story magazine” se promovează ca prima revistă cu conținut specific operei. Se va lansa la Cluj în 16 ianuarie, la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”. După cum a precizat azi unul din redactori, Mihaela Vîrlan care a postat azi pe facebook evenimentul:

Revista adună în paginile ei interviuri, povești de viață, cronică muzicală, recenzii, articole balet, portrete și un strop de umor. E prima revistă de operă din țară. Sunt curioasă cine o să ne calce pe urme.

Redactorul-șef al revistei este Varga Atilla. Iată și câteva informații spicuite din anunțul de lansare:

OPERA STORY MAGAZINE este prima revistă din România dedicată operei, ce apare la Cluj sub auspiciile Clubului „Pro Opera Transilvană”, înfiinţat anul acesta de către Daniel Metz, CEO al NTT DATA ROMÂNIA, în colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

Gândit ca o punte solidă de legătură între instituţia considerată a fi „Templul Culturii Transilvane” şi marele public, proiectul în sine reprezintă rodul unui excelent parteneriat încheiat, pentru prima dată după un secol, între Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi cel mai înalt for de cultură al ţării, Academia Română, prin vocea Institutului de Istorie „George Bariţiu”, remarcat şi el, de fiecare dată, graţie unei prestigioase activităţi în oraşul de pe Someş.

Ideea unei astfel de publicaţii, care să fie oferită cititorilor trimestrial şi care să pună mai bine în lumină activitatea acestui veritabil for de cultură şi de unitate a naţiunii, s-a conturat acum aproape o sută de ani. Atunci, unul din „Patriarhii Operei Române din Cluj”, baritonul de talie mondială Dimitrie Popovici Bayreuth, a subliniat importanţa unei reviste din care oricine să poată extrage informaţii de primă mână despre diverse paliere ale activităţii Operei: viaţa şi activitatea marilor artişti lirici, programul de stagiune de la toate operele din ţară, critica de spectacole, promovarea tinerelor talente, maeştrii din spatele scenei care pregătesc, în detaliu, fiecare reprezentaţie etc. Acest nobil deziderat se materializează însă abia acum, într-un moment simbolic pentru existenţa poporului român: intrarea în sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. 

Într-un asemenea context de efervescenţă naţională, „Opera Story Magazine” îşi propune să aducă oamenii şi mai aproape de instituţia operei nu doar din Cluj, ci şi din întreaga ţară, oferindu-le într-un limbaj accesibil: interviuri cu Stelele Scenei, crâmpeie de istorie memorabilă, critică de spectacol, storytelling-uri, parodii culturale, prezentări de carte etc. Visul unui mare artist liric al scenei, din vremurile de altădată, se împlineşte, aşadar, după mult timp de aşteptare. Publicul din România, iubitor de Operă, are acum ocazia de a cunoaşte mai bine şi mai de aproape, viaţa fascinantă de pe scenă, acolo unde actul de cultură se desfăşoară după cele mai înalte criterii de profesionalism. El nu face decât să evidenţieze bogăţia de talente cu care a fost înzestrat acest popor sortit să scrie, să cânte și să creeze, tocmai în acest interval de timp, încă o pagină importantă din frumoasa sa istorie. 

Vă invităm, așadar, să ne fiți alături la scrierea acestei noi și memorabile povești în parcursul instituției lirice clujene și să descoperiți Nr.1 al revistei Opera Story Magazine, MARȚI, 16 IANUARIE 2018, începând cu ORA 18:00, la evenimentul de lansare găzduit de BIBLIOTECA CENTRAL UNIVERSITARĂ DIN CLUJ – Sala de Conferințe ”Ioan Mușlea”.

 

Tătoiu strikes back

Madam Tatoiu, pensionara de lux care a vizitat recent și Clujul, s-a fost operat în ajun de Crăciun, în urma fracturii șoldului „bun” la schi.

t2Monica Tatoiu a și fost externată în Ajun, când a scris pe facebook c-a avut norocul să fie operată de doctorul Mancini, cel care i-a reparat mana papei în spitalul regional de stat din Aosta, după un accident petrecut în Cervinia la ski. Iată mesajul său de pe Facebook, în ajunul Crăciunului:

Liniște. Sala de îmbarcare handicapați. Plec spre casa. Corul vine ca întotdeauna la colindat. Ne vedem la Sf. Iosif la miezul noptii. Când îl cauți pe Dumnezeu, El îți întinde cârja care face minuni.

Craciun cu lumina și încredere! Când El e lângă tine, portile întelepciunii se deschid. Nu exista cost prea mare pentru întelepciunea cu care descoperim minunea vietii. Vă îmbratisez cu drag. Vă multumesc pentru ca ati fost alaturi de mine cu gândurile voastre. Cu câteva zile înainte, tot pe facebook, Tatoiu scria:

Știu de ce am fost pedepsită. Nu m-am ținut de cuvant in fata Tatalui cand am promis fără TV și m-am certat cu mama. Cand chiar crezi in Dumnezeu, responsabilitățile tale sunt mai mari decât ale aceluia care nu întelege.

„Lui, ei, i se iarta. Pentru ca sunt iresponsabili. Noi cei închinați Lui TREBUIE SA FIM RESPONSABILI. Doar că sunt acum atat de debusolată. Rugati-va pentru mine, chiar dacă poate nu o merit. Mulțumesc”

În ce lume trăim?

Mai mulți jurnaliști cunoscuți au fost uciși în 2017

Ce mai cunoscută jurnalistă de investigații din Malta, Daphne Caruana Galizia – care a coordonat și celebra anchetă ”Panama Papers”, a fost ucisă în urma exploziei unei bombe plasate sub maşina sa, chiar în apropierea casei unde aceasta locuia. Tot în acest final de an, inventatorul danez Peter Madsen a recunoscut că a tranşat corpul jurnalistei Kim Wall.

Daphne Caruana Galizia a murit după ce mașina sa, un Peugeot 108, a fost distrusă de o explozie puternică. Galizia a denunţat mai multe cazuri de corupţie pe blogul său, potrivit Mediafax. Ea era cunoscută pentru articolele sale care incomodau diverse figuri, atât de la putere cât şi din lumea interlopă care popula cel mic stat din Europa. Ultimele sale dezvăluiri au arătat către premierul Maltei, Joseph Muscat, şi către doi dintre cei mai apropiaţi aliaţi ai lui, conectând trei companii offshore cu aceşti trei oameni şi cu vânzarea de paşapoarte malteze către guvernul din Azerbaijan.

Până acum, niciun grup şi niciun individ nu au revendicat atacul. Preşedintele Maltei, Marie-Louise Coleiro Preca, a făcut apel la calm: “În aceste momente, când ţara este şocată de un asemenea atac, îi îndemn pe toţi să-şi măsoare cuvintele, să nu emită judecăţi şi să arate solidaritate”, a spus aceasta.

Panama Papers este denumirea consacrată unei anchete jurnalistice internaționale având la bază o scurgere masivă de informații confidențiale de la un birou de avocatură panameză, care a avut loc în august 2015. Aproximativ 11,5 milioane de documente (e-mailuri, scrisori, telefaxuri, certificate de întemeiere ale unor firme, contracte de credit, facturi, extrase de cont, fotografii), în total aproximativ 2,6 TB de date, au fost transmise de către un informator anonim ziarului german Süddeutsche Zeitung, care le-a pus la dispoziție orgnizației internaționale de jurnalism de investigație ICIJ (fondat de către Center for Public Integrity, CPI).

Savanul Peter Madsen are pe final de an o versiune nouă asupra celor întâmplate pe submarinul său. El și-a schimbat declarația, dar continuă să spună că Wall a murit într-un accident, în timp ce se afla la bordul submarinului. În interogatoriul iniţial, Madsen, principalul suspect în cazul crimei, a negat faptul că ar fi tranşat-o pe tânără şi a spus că a murit într-un accident, atunci când o trapă a căzut peste ea, conform The Guardian, citat de Mediafax.

Acum, însă, bărbatul spune că jurnalista suedeză a murit intoxicată cu monoxid de carbon, în interiorul submarinului, atunci când el se afla pe punte. Ulterior, Madsen a recunoscut că a tranşat-o şi i-a răspândit membrele în diferite zone ale Golfului Koge, în apropiere de Copenhaga. Suedeza Kim Wall a mers în 11 august pe submarinul lui Madsen pentru a face un interviu și nu s-a mai întors acasă.

Corpul său decapitat a fost găsit plutind în Golful Koge pe 21 august, iar capul, picioarele şi hainele au fost recuperate în pungi de plastic, pe 7 octombrie, scrie Gândul. De la jumătatea lunii august, de când se află în arest, şi până acum, Madsen şi-a schimbat versiunea de mai multe ori. După ce şi-a scufundat intenţionat submarinul, acesta a fost salvat de la înec şi le-a spus autorităţilor că a lăsat-o pe Wall la mal, după interviul pe care i l-a luat. Pe 5 septembrie, acesta a avut de spus o altă poveste, arătând că femeia a murit, de fapt, la bordul navei sale, după ce o trapă a lovit-o direct în cap, spunând şi că i-a aruncat corpul intact peste bord, după ce s-a panicat.

Tot pe final de an, celebrul blogger chinez Wu Gan a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare. Conform tribunalului, Wu Gan ar fi periclitat stabilitatea politică a ţării – anunță DW. cunoscut în mediul online ca „măcelarul super-vulgar”, a fost găsit vinovat de subminare a puterii de stat şi condamnat la închisoare de către o instanţă din Tianjin (nordul Chinei). Arestat în 2015, bloggerul a respins acuzaţiile în timpul procesului. Wu este nemulţumit de sistemul de guvernare din China. Ca atare ar fi cochetat cu ideea subminării puterii de stat, a argumentat instanţa. În opinia magistraţilor, bloggerul ar fi „exagerat” anumite evenimente actuale şi astfel ar fi atacat „sistemul de stat”.

Wu Gan ar fi „răspândit informaţii false” şi i-ar fi ofensat pe ceilalţi, ar fi folosit internetul pentru a-şi face cunoscute ideile şi s-ar fi implicat în activităţi „ilegale” menite să dărâme sistemul comunist chinez, a mai afirmat tribunalul. Astfel bloggerul se face vinovat de periclitarea stabilităţii politice şi sociale. Deţinutul de conştiinţă chinez a fost arestat în mai 2015, în timpul unor proteste. Câteva săptămâni mai târziu a fost acuzat de subminarea puterii de stat, menţionează organizaţia Human Rights Watch (HRW). Conform HRW, reţinerea bloggerului a fost parte a unei ample lovituri împotriva activiştilor şi a avocaţilor pentru drepturile omului din China.

În vârstă de 44 de ani, Wu Gan era un artist cunoscut mai ales pentru comentariile sale sarcastice la adresa politicii şi societăţii chineze. Bloggerul s-a folosit de reputaţia sa pentru a atrage atenţia asupra cazurilor de încălcare flagrantă a drepturilor omului. Printre altele el s-a implicat în cazul unei femei care şi-a înjunghiat mortal violatorul. Agresorul era un funcţionar al partidului comunist aflat la putere. Pseudonimul „măcelarul super-vulgar” pe care îl folosea pe blog a apărut ca reacţie a sa la reclamaţiile legate de limbajul „grosolan” pe care s-a afirmat că-l folosea. Citiți restul articolului aici.

Noaptea, ca hoții

Pe aeroportul internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, chirurgul Mihai Lucan se întorcea acasă cu o cursă de noapte a companiei Tarom… asta se întâmpla aseară pe când noi, ceilalți amploaiați ai urbei, trăitori dintr-un salariu modest (cu ceva peste media națională) sărbătoream nașterea Mântuitorului.

Ei bine, la acele ore ale nopții (noaptea, ca hoții), cel poreclit „dumnezeul” urologiei românești ateriza liniștit în Cluj, spre disperarea lui Liviu Alexa, patronul și cel mai prolific scriitor al Ziarului de Cluj

Citiți mai multe despre acest subiect pe cluj.social. Nu disputa personală a jurnalistului clujean cu Lucan ne interesează aici, ci instrumentarea cazului. Faptul că acest război s-a purtat mai mult în presă, decât în justiția română, și că Emanuel Ungureanu a avut nevoie de mai bine de 13 ani ca să scoată la lumină faptele urologului, timp în care a ajuns de la asistent social la deputat, este copleșitor.

Însă dacă lupta cu cel care a reușit să căpușeze un Institut de transplant renal (la ridicarea căruia a contribuit în egală măsură, probabil) se va da tot în mass-media, situația este destul de delicată. Acesta este un semn fie că procurorii nu reușesc să strângă probe în timp util, fie că, încercând să se cocoațe pe valul colectiv de indignare la adresa lui Mihai Lucan ca să nu-i conteste nimeni „paternitatea” asupra cazului, jurnalistul Liviu Alexa se grăbește să le-o ia acestora înainte. Să pună presiune.

Ori acest lucru ar putea împieta asupra mersului justiției, și am să dau un exemplu. Recent, Liviu Alexa „prelua” instant o postare a reporterului Andrei Ciurcanu, cel care a făcut parte, alături de Emanuel Ungureanu, din desantul echipei de la emisiunea „În premieră” la Institutul clujean de urologie în februarie 2017. Acesta postase pe pagina sa de facebook o fotografie însoțită de următorul comentariu:

După câteva ore petrecute în arest, Mihai Lucan își ostoieste sufletul citind romane inspirate din realitate despre drama unor criminali acuzati pe nedrept de sistemul de justitie din Statele Unite ale Americii. Aseara, chirurgul a fost surprins in avion (cursa Tarom Bucuresti-Cluj) cum citea absorbit romanul Nevinovatul, de John Grisham.

I-as recomanda medicului să citească romanul „Când în fiecare zi e joi”, de Hanna Bota. Acolo va gasi povestea reala a mai multor copii cu insuficienta renala, victime condamnate la o viata și o moarte in agonie de un sistem medical ticălos. Acel sistem ticălos pe care el, Mihai Lucan, l-a construit, dijmuit și muls atatia ani în Cluj. Eu ma intreb cum poate dormi noaptea acest personaj, dovada vie ca un chirurg se poate lesne deghiza in gropar cand buzunarul o cere – scrie Andrei Ciurcanu.

Ce relevanță au aceste detalii în mersul anchetei? Mihai Lucan poate citi acum și Idiotul lui Dostoievski, pentru anchetă este aproape irelevant ce face el de acum înainte. În graba sa, Liviu Alexa se poate dovedi însă un idiot util pentru avocatul chirurgului, care va putea acuza că toate cele scrise despre clientul său sunt invenții de presă.

Breaking News

La 11 ani de la deschiderea dosarului Gazeta, jurnalistul Liviu Man acordă un interviu propriului săptămânal, în care afirmă că în spatele celor cinci persoane care au deschis cazul se află actualul ambasador în SUA Liviu Maior. Fostul director al SRI este catalogat de patronul Gazetei de Cluj drept un securist care a încercat să închidă presa liberă iar dosarul o pură înscenare:

Care a fost cel mai dificil moment din toţi cei 11 ani?

Liviu Man: Cel mai dificil moment a fost când în seara zilei de 30 octombrie 2006 am mărşăluit în faţa camerelor de luat vederi în faţa tuturor televiziunilor din România în cătuşe şi prezentaţi ca cei mai mari terorişti şi şantajişti. Iar acum, după 11 ani în care am fost achitaţi, absolut toate acuzaţiile, nici măcar o televiziune nu a venit, cu excepţia Televiziunii Naţionale, nu a venit să-mi ia un sincron.

Carmen Gorgan: De ce?

LM: Pentru că ziariştii sunt extrem de incompetenţi, în mare parte dintre ei, şi doi, pentru că sistemul are oameni peste tot, şi în televiziune. Şi noi eram atunci ”Breaking News”, iar mie mi se pare că acum este un ”Breaking News”, să reuşeşti să te lupţi cu sistemul 11 ani şi să-l învingi. Acum nu mai este pentru presa românească ”Breaking News”.

CG: Şi totuşi, această decizie a instanţei este foarte importantă pentru presă…

LM: Este foarte importantă şi totuşi foarte puţine publicaţii au scris despre ea. Şi nu o să se schimbe prea curând, din păcate.

Carmen Gorgan: Ce puteţi spune despre dosarul Gazeta după 11 ani de anchetă?

Liviu Man: Dosarul Gazeta a durat prea mult timp şi după 11 ani pot să spun doar că sunt uşurat că acest coşmar a luat sfârşit. Cred că ceea ce este important despre dosarul Gazeta este de ce a apărut acest dosar şi cine au fost cei care au fost în spatele creării aşa-zisului dosar. Pentru că dosarul Gazeta a fost o primă tentativă care a fost urmată de altele, de altfel, cu alte organe mass-media româneşti, a fost o tentativă de închidere a presei independente,