Gripa din 1919

Acum 101 ani, o altă gripă avea un extraordinar impact pe Terra. Era o epidemie izbucnită la finele primului Război mondial și numită impropriu gripa spaniolă – pentru că doar ziarele lor scriau deschis despre ea. S-a răspândit cu ajutorul soldaților întorși acasă, chiar dacă în rest mișcarea populației era atunci nesemnificativă. Gata războiul, gata și liniștea, pacea celor departe de front.

În 18 luni de pandemie au murit mai mulți oameni (între 50 și 100 de milioane) decât în războiul abia încheiat + în celălalt, care nici măcar nu se bănuia, și avea să se încheie abia un sfert de secol mai încolo. O pandemie peste ambele, cele mai mari, Războaie mondiale? Le-a declarat atunci pe loc, inutile, și cu toate astea următorul a venit, impasibil. Brave New World.

Citeşti azi un articol cretin despre economia Suediei, cu câte procente va scădea şi alte aberații. A-ha, știi tu, economică, dacă va mai exista Suedia? Tot ce poţi spera e că undeva prin toamnă-iarnă, dacă sau când pandemia va intra cumva în istorie, motoarele alea economice se vor tura din nou, la fel de puternic ca-nainte să fi fost gripate (sic!). Modelele economice vor fi însă cu totul altele; cu toate astea, oamenii încă mai trebuie să creadă în ceva.

Trăiau în jur de 1,8 miliarde oameni pe Terra în 1910. Azi suntem aproape 7,8 miliarde, din care 1,7 supraponderali și 0,75 miliarde obezi. În biotehnologie ai nevoie de timp să-ţi cultivi credibilitatea şi să faci ştiinţă (vezi cazul Theranos), plus că nu poți clădi o asemenea companie pe emoție. Din păcate, la tehnologiile noi nu lucrează prea mulți, pentru că nu-s rentabile, iar marile companii nu-și asumă riscuri, mai ales pentru simple idei generoase.

Leave a Reply