Din castelul Electric la pădurea Hoya

Întâi a fost Electric Castle, nominalizat din 2013 încoace la categoria “Cel mai bun festival de mărime medie” în finala European Festival Awards. Prima ediție aduna 30.000 de spectatori în 3 zile, pentru ca următoarea, sub sloganul “Bigger, Stronger, Better” să atragă aproape 80.000 oameni în 4 zile. Apoi scenele se măresc la 5, numărul de artiști trece de 100, numai că din 2015, printre cei 97.000 de participanți își fac loc ploaia, care devine marcă înregistrată dar neoficială a festivalului.

electric(2)

Cu toate acestea, și ediția 2016 strânge – după declarațiile organizatorilor – peste 120.000 de persoane. Acuma, trebuie să știți că persoanele astea se înmulțesc mai ceva ca vizitatorii unui site. Acolo, dacă există o comunitate de 2-300 de cititori care intră odată la 2-3 zile, aducând site-ului 100 de vizitatori unici/zi (în termeni tehnici), aceștia vor raporta (cui este interesat să facă reclamă la ei) 3.000 vizite lunare (acei 100 unici x 30 zile), deși ei au doar 300 (de potențiali clienți).

Cam așa stă treaba și la festivaluri, dacă oamenii vând 30.000 abonamente de 4 zile, se pun 120.000 vizitatori = numărul de bilete zilnice (unități) încasate. Așadar, Electric strângea, pe bune, 10.000 inși în 2013, 20.000 în 2014, 24.000 în 2015 – o creștere frumoasă, orișicum. Bine, din acel an putem aduna și picăturile de ploaie, ca să ajungem la cifra declarată de organizatori. Ca și în 2016, desigur, plus că de acum înainte, cum spuneam, succesul e garantat – ținând cont de ploaie.

electric(1)Organizatorii nu mai sunt aceiași: directorul artistic (Teodor Negrea de la Boiler Events) iese din echipă, în care rămân doar cei de la Booha Bar (frații Păun și Iulian Obogeanu). Altfel spus, Boiler Events este înlocuit de Booha Entertainment, iar Teodor Negrea se ocupă cu dezvoltarea festivalului de muzică electronică DelaHoya, care a avut anul acesta ediţia aniversară de 20 de ani. Singura constantă rămâne contribuția tinerilor arhitecți de la Atelier Mass (cei care au conceput și turnul de la TIFF) la decoruri. Ca dovadă că acestea sunt festivaluri mijlocii – adică rentabile, făcute cu inteligență și mai ales, creativitate.

Un alt exemplu că în Cluj e loc și că merge orice a fost Jazz in the ParkBogata edition. Profitând de o eroare făcută la check-in de cunoscutul rapper Snoop Dogg, care mergea să-și refacă stocul, desigur, în Bogota – Columbia, Alin Vaida (directorul Jazz in the Park) împreună cu Florin Moroșanu (președintele Asociației Cluj 2021) și cu arhitecții de la Planwerk au dat o tură în comună și au decis să testeze conceptele europene de „audience development” care se pare că funcționează, orice-ai face pentru clujeni: fie că-i plimbi spre județul Mureș (cum a fost la Bogata), fie că-i duci spre Bihor, la MOX (eveniment care a fost, inițial, un chef la munte, transformat în Music Outdoor Experience), ei cumpără bilete.

Cheful lor de distracție trebuie doar… developat. Lumea pare atât de lipsită de experiențe reale (ori, poate, de negarea acestora), încât acceptă tot ce i se oferă – doar să fie ambalat (și gonflat) corespunzător. Pare o lume veselă, concepută de creativi și populată atât de tinerii ăia frumoși puși de fotografi pe paginile de facebook ale festivalurilor cât și de sad people 🙁 care alcătuiesc, de fapt, masa critică. Și când spun asta, mă refer mai degrabă la faptul că orice (mare) festival amintit aici ai frecventa, e practic imposibil să vezi tot; asta pentru că nu par făcute să le poți cuprinde, ci ca să te cuprindă. Și să te developeze 🙂

Articol scris în 31 iulie 2016

DOR fest

Peste nici două săptămâni în Sala Polivalentă din Cluj are loc DOR fest. D.O.R. vine de la Dragobete, Obiceiuri, Românisme și se dorește a fi un festival în care prim planul să fie deținut de muzică românească, modernă și clasică, eroii artistici ai copilăriei noastre, obiceiurile ce ne leagă de sute de ani și modernismul ce a transformat frumos unele tradiții din România.  Artiști confirmați până acum:

Trupa Vunk
David & The Six Martini Band
Vlăduța Lupău
Young Famous Orchestra
Alte confirmări urmează a fi făcute pe pagina evenimentului.

Cu 10 trupe/artiști pe scenă, 60 în total și cu o petrecere cu muzica românească oferită de Club NOA. Începem vineri seara (23) și terminăm dimineață, de Dragobete.  Bilete 👉 online pe www.bilete.rowww.entertix.ro:  http://bit.ly/2BNhUB2 și www.myticket.ro: 

http://bit.ly/2Bsmdl2

David Todoran, producător general:

Dragobetele, simbolul suprem al dragostei autohtone, vine la Cluj pentru a fi sărbătorit pe 23 Februarie cu ocazia centenarului României. Cum Dragobetele îngemănează în esența sa atât începutul cât și sfârșitul, festivalul DOR își dorește să reafirme o tradiție veche printr-o abordare nouă.

De aceea, festivalul DOR, aflându-se la prima ediție, îi invită pe toți cei care vor să descopere fascinanta poveste românească a lui Dragobete, în inima Transilvaniei, la Sala Polivalentă din Cluj Napoca pe data de 23 Februarie 2018.

Bilete începând de la 30 de lei sunt disponibile la Iulius Mall Cluj Napoca (standul Ticket Event, lângă centrul INFO) și la casieria Sălii Polivalente din Cluj-Napoca.

Situri românești care folosesc procesoarele utilizatorilor

Metoda se numește cryptojacking, iar denumirea vine de la faptul că sistemele de calcul ale celor care intră pe acel site vor mina. fără să știe, în beneficiul acestuia. Vestea bună este că în 2018 sunt metode ușoare prin care poți bloca posibilitatea unui site de a face cryptojacking fără știința ta.

Dacă simți că procesorul tău trage din greu, că ventilatorul calculatorului sau laptopului se aude foarte tare, înseamnă că un proces îți consumă mult din puterea de calcul a sistemului. E timpul să verifici. Iată pașii:

  • Pe sistemele cu Windows instalat acest lucru se face prin Task Manager -> Processes. Dacă ai un proces care consumă foarte mult din procesor, de obicei în Chrome, încearcă mai întâi să închizi Chrome, să restartezi calculatorul, să pornești din nou siturile active și să vezi ce se întâmplă. Testează fiecare site în parte. Pe Mac te duci la Activity Monitor pentru a vedea dacă nu cumva ai astfel de procese consumatoare a puterii de calcul.
  • Dacă vrei să blochezi înainte de a se întâmpla orice tentativă de minare prin CoinHive sau alte softuri poți instala extensia de Google Chrome numită NoCoin care blochează scriptul de la CoinHive. Altă extensie utilă de Google Chrome este minerBlock. Aceste extensii îți arată și dacă situl vizitat are mineri în cod.
  • Dacă folosești browserul Opera, acesta are NoCoin integrat standard, fără să mai fie nevoie să rulezi o extensie.

La prima scanare, un software dezvoltat de expertul în securitate Ștefan Tănase a identificat 107 site-uri românești care fac cryptojacking, printre cele mai cunoscute fiind antena3.ro, și alte trei situri cu știri de autenticitate îndoielnică – asta ca să nu zicem din start că sunt situri cu fake news: cyd.ro, frip.ro și extranews.ro. Acestea folosesc un script java pentru a genera monede virtuale pentru proprietari sau pentru persoana care a injectat scriptul fără voia lor.

Citiți mai multe despre acest subiect aici.

Cum de și-a recunoscut fapta violatorul din Mărăști

Emil Berki, cunoscut opiniei publice clujene drept violatorul din Mărăști, și-a depistat victima pe strada Fabricii din Cluj. A urmărit-o până în scara blocului unde locuia fata, a bătut-o, a violat-o și apoi i-a furat acesteia telefonul mobil. Totul s-a întâmplat în jurul orei 4 dimineața. La ora 5, fata de 16 ani a sunat la numărul 112 reclamând violul.

Pe 3 ianuarie Berki s-a prezentat la magazinul din Mărăști ale cărui camere de luat vederi l-au surprins, purtând o borsetă și fiind îmbrăcat cu aceleași haine descrise de victimă. Recidivistul a mers acolo cu scopul de a-i cere patronului să-i dea fotografiile care-l incriminau, susținând că este nevinovat și că are dovezi că nu el este autorul violului. Numai că acesta a sunat imediat la 112, iar la fața locului a venit un echipaj de poliție care l-a reținut pe suspect.

Dus la audieri, în prima fază, suspectul a negat comiterea faptei, dar pus de către procurori în fața probelor, și-a recunoscut fapta. Ceea ce l-a făcut să procedeze așa a fost posibilitatea prevăzută de Codul Penal de a se împăca cu victima violului, pentru ca aceasta să-și retragă eventual plângerea. După imaginile afișate pe pagina sa de facebook, Berki s-ar fi aflat la data comiterii violului „într-o relație”.

Alina Ceușan

Despre cum a primit-o Clujul pe Alina Ceușan am scris aici. La mijlocul acestei luni, celebra bloggerița de fashion a povestit fanilor săi de pe youtube despre operația sa de rinoplastie, la doi ani de la această experiență. Ea și-a amintit cu această ocazie prin ce chinuri a trecut.

Alina Ceușan a absolvit o facultate de comunicare la Cluj, după ce a câștigat în 2009 și titlul de Miss Târgu Mureș -deși spune că nu era mulțumită de aspectul ei fizic. În 2015, Alina a optat pentru chirurgia estetică, dar abia acum, după doi ani, și-a făcut curaj să povestească toată aventura. Probabil pentru că operația i-a reușit 🙂

Alina s-a menținut ca un nume cunoscut în domeniu și pentru că a primit în ultimii 4 ani titlul de cel mai bun blog de fashion din RomâniaCarmen Grebenișan, o altă cunoscută bloggeriță de modă din Cluj, este și ea menționată în clip pentru operația de mărire a sânilor. Iată postarea de pe vlogul său:

 

 

Opera story magazine

„Opera story magazine” se promovează ca prima revistă cu conținut specific operei. Se va lansa la Cluj în 16 ianuarie, la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”. După cum a precizat azi unul din redactori, Mihaela Vîrlan care a postat azi pe facebook evenimentul:

Revista adună în paginile ei interviuri, povești de viață, cronică muzicală, recenzii, articole balet, portrete și un strop de umor. E prima revistă de operă din țară. Sunt curioasă cine o să ne calce pe urme.

Redactorul-șef al revistei este Varga Atilla. Iată și câteva informații spicuite din anunțul de lansare:

OPERA STORY MAGAZINE este prima revistă din România dedicată operei, ce apare la Cluj sub auspiciile Clubului „Pro Opera Transilvană”, înfiinţat anul acesta de către Daniel Metz, CEO al NTT DATA ROMÂNIA, în colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

Gândit ca o punte solidă de legătură între instituţia considerată a fi „Templul Culturii Transilvane” şi marele public, proiectul în sine reprezintă rodul unui excelent parteneriat încheiat, pentru prima dată după un secol, între Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi cel mai înalt for de cultură al ţării, Academia Română, prin vocea Institutului de Istorie „George Bariţiu”, remarcat şi el, de fiecare dată, graţie unei prestigioase activităţi în oraşul de pe Someş.

Ideea unei astfel de publicaţii, care să fie oferită cititorilor trimestrial şi care să pună mai bine în lumină activitatea acestui veritabil for de cultură şi de unitate a naţiunii, s-a conturat acum aproape o sută de ani. Atunci, unul din „Patriarhii Operei Române din Cluj”, baritonul de talie mondială Dimitrie Popovici Bayreuth, a subliniat importanţa unei reviste din care oricine să poată extrage informaţii de primă mână despre diverse paliere ale activităţii Operei: viaţa şi activitatea marilor artişti lirici, programul de stagiune de la toate operele din ţară, critica de spectacole, promovarea tinerelor talente, maeştrii din spatele scenei care pregătesc, în detaliu, fiecare reprezentaţie etc. Acest nobil deziderat se materializează însă abia acum, într-un moment simbolic pentru existenţa poporului român: intrarea în sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. 

Într-un asemenea context de efervescenţă naţională, „Opera Story Magazine” îşi propune să aducă oamenii şi mai aproape de instituţia operei nu doar din Cluj, ci şi din întreaga ţară, oferindu-le într-un limbaj accesibil: interviuri cu Stelele Scenei, crâmpeie de istorie memorabilă, critică de spectacol, storytelling-uri, parodii culturale, prezentări de carte etc. Visul unui mare artist liric al scenei, din vremurile de altădată, se împlineşte, aşadar, după mult timp de aşteptare. Publicul din România, iubitor de Operă, are acum ocazia de a cunoaşte mai bine şi mai de aproape, viaţa fascinantă de pe scenă, acolo unde actul de cultură se desfăşoară după cele mai înalte criterii de profesionalism. El nu face decât să evidenţieze bogăţia de talente cu care a fost înzestrat acest popor sortit să scrie, să cânte și să creeze, tocmai în acest interval de timp, încă o pagină importantă din frumoasa sa istorie. 

Vă invităm, așadar, să ne fiți alături la scrierea acestei noi și memorabile povești în parcursul instituției lirice clujene și să descoperiți Nr.1 al revistei Opera Story Magazine, MARȚI, 16 IANUARIE 2018, începând cu ORA 18:00, la evenimentul de lansare găzduit de BIBLIOTECA CENTRAL UNIVERSITARĂ DIN CLUJ – Sala de Conferințe ”Ioan Mușlea”.

 

Noaptea, ca hoții

Pe aeroportul internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, chirurgul Mihai Lucan se întorcea acasă cu o cursă de noapte a companiei Tarom… asta se întâmpla aseară pe când noi, ceilalți amploaiați ai urbei, trăitori dintr-un salariu modest (cu ceva peste media națională) sărbătoream nașterea Mântuitorului.

Ei bine, la acele ore ale nopții (noaptea, ca hoții), cel poreclit „dumnezeul” urologiei românești ateriza liniștit în Cluj, spre disperarea lui Liviu Alexa, patronul și cel mai prolific scriitor al Ziarului de Cluj

Citiți mai multe despre acest subiect pe cluj.social. Nu disputa personală a jurnalistului clujean cu Lucan ne interesează aici, ci instrumentarea cazului. Faptul că acest război s-a purtat mai mult în presă, decât în justiția română, și că Emanuel Ungureanu a avut nevoie de mai bine de 13 ani ca să scoată la lumină faptele urologului, timp în care a ajuns de la asistent social la deputat, este copleșitor.

Însă dacă lupta cu cel care a reușit să căpușeze un Institut de transplant renal (la ridicarea căruia a contribuit în egală măsură, probabil) se va da tot în mass-media, situația este destul de delicată. Acesta este un semn fie că procurorii nu reușesc să strângă probe în timp util, fie că, încercând să se cocoațe pe valul colectiv de indignare la adresa lui Mihai Lucan ca să nu-i conteste nimeni „paternitatea” asupra cazului, jurnalistul Liviu Alexa se grăbește să le-o ia acestora înainte. Să pună presiune.

Ori acest lucru ar putea împieta asupra mersului justiției, și am să dau un exemplu. Recent, Liviu Alexa „prelua” instant o postare a reporterului Andrei Ciurcanu, cel care a făcut parte, alături de Emanuel Ungureanu, din desantul echipei de la emisiunea „În premieră” la Institutul clujean de urologie în februarie 2017. Acesta postase pe pagina sa de facebook o fotografie însoțită de următorul comentariu:

După câteva ore petrecute în arest, Mihai Lucan își ostoieste sufletul citind romane inspirate din realitate despre drama unor criminali acuzati pe nedrept de sistemul de justitie din Statele Unite ale Americii. Aseara, chirurgul a fost surprins in avion (cursa Tarom Bucuresti-Cluj) cum citea absorbit romanul Nevinovatul, de John Grisham.

I-as recomanda medicului să citească romanul „Când în fiecare zi e joi”, de Hanna Bota. Acolo va gasi povestea reala a mai multor copii cu insuficienta renala, victime condamnate la o viata și o moarte in agonie de un sistem medical ticălos. Acel sistem ticălos pe care el, Mihai Lucan, l-a construit, dijmuit și muls atatia ani în Cluj. Eu ma intreb cum poate dormi noaptea acest personaj, dovada vie ca un chirurg se poate lesne deghiza in gropar cand buzunarul o cere – scrie Andrei Ciurcanu.

Ce relevanță au aceste detalii în mersul anchetei? Mihai Lucan poate citi acum și Idiotul lui Dostoievski, pentru anchetă este aproape irelevant ce face el de acum înainte. În graba sa, Liviu Alexa se poate dovedi însă un idiot util pentru avocatul chirurgului, care va putea acuza că toate cele scrise despre clientul său sunt invenții de presă.

Breaking News

La 11 ani de la deschiderea dosarului Gazeta, jurnalistul Liviu Man acordă un interviu propriului săptămânal, în care afirmă că în spatele celor cinci persoane care au deschis cazul se află actualul ambasador în SUA Liviu Maior. Fostul director al SRI este catalogat de patronul Gazetei de Cluj drept un securist care a încercat să închidă presa liberă iar dosarul o pură înscenare:

Care a fost cel mai dificil moment din toţi cei 11 ani?

Liviu Man: Cel mai dificil moment a fost când în seara zilei de 30 octombrie 2006 am mărşăluit în faţa camerelor de luat vederi în faţa tuturor televiziunilor din România în cătuşe şi prezentaţi ca cei mai mari terorişti şi şantajişti. Iar acum, după 11 ani în care am fost achitaţi, absolut toate acuzaţiile, nici măcar o televiziune nu a venit, cu excepţia Televiziunii Naţionale, nu a venit să-mi ia un sincron.

Carmen Gorgan: De ce?

LM: Pentru că ziariştii sunt extrem de incompetenţi, în mare parte dintre ei, şi doi, pentru că sistemul are oameni peste tot, şi în televiziune. Şi noi eram atunci ”Breaking News”, iar mie mi se pare că acum este un ”Breaking News”, să reuşeşti să te lupţi cu sistemul 11 ani şi să-l învingi. Acum nu mai este pentru presa românească ”Breaking News”.

CG: Şi totuşi, această decizie a instanţei este foarte importantă pentru presă…

LM: Este foarte importantă şi totuşi foarte puţine publicaţii au scris despre ea. Şi nu o să se schimbe prea curând, din păcate.

Carmen Gorgan: Ce puteţi spune despre dosarul Gazeta după 11 ani de anchetă?

Liviu Man: Dosarul Gazeta a durat prea mult timp şi după 11 ani pot să spun doar că sunt uşurat că acest coşmar a luat sfârşit. Cred că ceea ce este important despre dosarul Gazeta este de ce a apărut acest dosar şi cine au fost cei care au fost în spatele creării aşa-zisului dosar. Pentru că dosarul Gazeta a fost o primă tentativă care a fost urmată de altele, de altfel, cu alte organe mass-media româneşti, a fost o tentativă de închidere a presei independente,

Pauză de Lucan

În speranța ca presa să-i facă treaba, DIICOT a scăpat pe surse în fiecare din zilele premergătoare Crăciunului câte ceva din narativa arestării chirurgului stabilit la Cluj, unde a condus Institutul de Transplant Renal. Că acesta l-a căpușat în favoarea clinicii sale private este un fapt lipsit de îndoială. În ciuda indiscutabilelor sale calități profesionale, calitatea umană a celebrului urolog este îndoielnică.

Faptul că unui asemenea personaj i s-a permis să se desfășoare mai bine de un deceniu la Cluj ca într-un sat fără câini spune multe despre elitismul urbei ardelene. Interesant este că acest chirurg și mason celebru nu pe numele căruia structura centrală DIICOT a deschis un dosar și a dispus arestarea preventivă este judecat sub supraveghere judiciară.

Cel mai probabil nu va face niciodată închisoare, iar dacă va fi condamnat, va primi câțiva ani cu suspendare. Chiar și în cazul în care dosarul său va fi bine instrumentat (ceea ce mă îndoiesc, datorită scăpărilor din presă), sentința în cazul său nu va putea fi executorie, datorită vârstei. Iată acum că presa începe să publice și declarațiile sale, întreținând subiectul.

Referindu-se la jurnalul găsit de procurori asupra sa, Mihai Lucan declară că mai are o agendă şi că nu este nimic secret în agendele sale, negând totodată informaţiile conform cărora ar fi intenţionat să îl abordeze pe şeful DIICOT. Acesta a declarat când s-a prezentat la Poliţie conform termenilor controlului judiciar decis în cazul său şi al fiului său, că:

Mai am o agendă, dacă vreţi v-o dau, ca să vedeţi cât de secretă e. Nu comentez ce spun procurorii. Credeţi că am vrut să-l abordez pe şeful DIICOT? Aţi interpretat greşit. Cele mai mari acuzaţii posibile. Exclus ca în conturile firmei mele să fi ajuns 5 milioane de lei. Doar Dumnezeu poate să mă protejeze.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins vineri dimineaţă cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a fostului şef al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj şi a fiului acestuia Ciprian Lucan, decizia putând fi însă atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Aceeaşi decizie de plasare sub control judiciar a fost luată şi în cazul celor doi directori ai Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj: Dan Fofiu – Sânpătreanu şi Sanda Rodica Baciu – reţinuţi şi ei în acest dosar.

Concert în avanpremieră

Evenimentul weekendului a avut loc aseară la Cluj: un concert extraordinar dedicat zilei naționale a României, ca avanpremieră la cel care ce va avea loc la Viena, cu sprijinul Institutul cultural roman și al unor oameni de afaceri locali grupați în Fundația Transilvania Leaders.

Programul urmărit de sala de 800 de persoane a cuprins un concert de pian de Dinu Lipatti și doua piese de Enescu: Simfonia nr. 1 și o pastorală descoperita recent. Orchestra Filarmonicii din Cluj a fost condusă de Gabriel Bebeșelea.

La final, publicul a ascultat o prelucrare, cu variațiuni, a melodiei Deșteaptă-te romane, realizata de Enescu la Paris. Au asistat, printre alții, fostul premier Adrian Năstase – venit de la Gaudeamus – alături de soția sa și liderii clujeni Ioan Rus, Vasile Dâncu și Vasile Pușcaș, aceștia fiind și catalizatorii Grupului de la Cluj, în a cărui reactivare speră presa locală.

Am realizat că Guvernul nu prea are un program pe care să ne putem baza pentru Centenar, astfel că ne-am propus să ne implicăm și noi și să sprijinim cât putem instituțiile de cultură, prin intermediul Fundației Transilvania Leaders. Începem, așadar, cu acest prim concert al Filarmonicii, dedicat Zilei Naționale de 1 Decembrie, iar pentru a consemna importanța deschiderii Centenarului și la un nivel mai înalt, am adunat fonduri pentru ca Orchestra Filarmonicii să susțină un concert la Viena, în celebra Sală aurie Musikverein.

Am spicuit din comentariul omul de afaceri Ioan Rus pe marginea evenimentului, dintr-un interviu pentru actualdecluj.ro, pe care îl puteți citi integral aici. Concertul de la Viena va fi retransmis de TVR. Sursă foto: Actual de Cluj