Alina Ceușan

Despre cum a primit-o Clujul pe Alina Ceușan am scris aici. La mijlocul acestei luni, celebra bloggerița de fashion a povestit fanilor săi de pe youtube despre operația sa de rinoplastie, la doi ani de la această experiență. Ea și-a amintit cu această ocazie prin ce chinuri a trecut.

Alina Ceușan a absolvit o facultate de comunicare la Cluj, după ce a câștigat în 2009 și titlul de Miss Târgu Mureș -deși spune că nu era mulțumită de aspectul ei fizic. În 2015, Alina a optat pentru chirurgia estetică, dar abia acum, după doi ani, și-a făcut curaj să povestească toată aventura. Probabil pentru că operația i-a reușit 🙂

Alina s-a menținut ca un nume cunoscut în domeniu și pentru că a primit în ultimii 4 ani titlul de cel mai bun blog de fashion din RomâniaCarmen Grebenișan, o altă cunoscută bloggeriță de modă din Cluj, este și ea menționată în clip pentru operația de mărire a sânilor. Iată postarea de pe vlogul său:

 

 

Opera story magazine

„Opera story magazine” se promovează ca prima revistă cu conținut specific operei. Se va lansa la Cluj în 16 ianuarie, la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”. După cum a precizat azi unul din redactori, Mihaela Vîrlan care a postat azi pe facebook evenimentul:

Revista adună în paginile ei interviuri, povești de viață, cronică muzicală, recenzii, articole balet, portrete și un strop de umor. E prima revistă de operă din țară. Sunt curioasă cine o să ne calce pe urme.

Redactorul-șef al revistei este Varga Atilla. Iată și câteva informații spicuite din anunțul de lansare:

OPERA STORY MAGAZINE este prima revistă din România dedicată operei, ce apare la Cluj sub auspiciile Clubului „Pro Opera Transilvană”, înfiinţat anul acesta de către Daniel Metz, CEO al NTT DATA ROMÂNIA, în colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

Gândit ca o punte solidă de legătură între instituţia considerată a fi „Templul Culturii Transilvane” şi marele public, proiectul în sine reprezintă rodul unui excelent parteneriat încheiat, pentru prima dată după un secol, între Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi cel mai înalt for de cultură al ţării, Academia Română, prin vocea Institutului de Istorie „George Bariţiu”, remarcat şi el, de fiecare dată, graţie unei prestigioase activităţi în oraşul de pe Someş.

Ideea unei astfel de publicaţii, care să fie oferită cititorilor trimestrial şi care să pună mai bine în lumină activitatea acestui veritabil for de cultură şi de unitate a naţiunii, s-a conturat acum aproape o sută de ani. Atunci, unul din „Patriarhii Operei Române din Cluj”, baritonul de talie mondială Dimitrie Popovici Bayreuth, a subliniat importanţa unei reviste din care oricine să poată extrage informaţii de primă mână despre diverse paliere ale activităţii Operei: viaţa şi activitatea marilor artişti lirici, programul de stagiune de la toate operele din ţară, critica de spectacole, promovarea tinerelor talente, maeştrii din spatele scenei care pregătesc, în detaliu, fiecare reprezentaţie etc. Acest nobil deziderat se materializează însă abia acum, într-un moment simbolic pentru existenţa poporului român: intrarea în sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. 

Într-un asemenea context de efervescenţă naţională, „Opera Story Magazine” îşi propune să aducă oamenii şi mai aproape de instituţia operei nu doar din Cluj, ci şi din întreaga ţară, oferindu-le într-un limbaj accesibil: interviuri cu Stelele Scenei, crâmpeie de istorie memorabilă, critică de spectacol, storytelling-uri, parodii culturale, prezentări de carte etc. Visul unui mare artist liric al scenei, din vremurile de altădată, se împlineşte, aşadar, după mult timp de aşteptare. Publicul din România, iubitor de Operă, are acum ocazia de a cunoaşte mai bine şi mai de aproape, viaţa fascinantă de pe scenă, acolo unde actul de cultură se desfăşoară după cele mai înalte criterii de profesionalism. El nu face decât să evidenţieze bogăţia de talente cu care a fost înzestrat acest popor sortit să scrie, să cânte și să creeze, tocmai în acest interval de timp, încă o pagină importantă din frumoasa sa istorie. 

Vă invităm, așadar, să ne fiți alături la scrierea acestei noi și memorabile povești în parcursul instituției lirice clujene și să descoperiți Nr.1 al revistei Opera Story Magazine, MARȚI, 16 IANUARIE 2018, începând cu ORA 18:00, la evenimentul de lansare găzduit de BIBLIOTECA CENTRAL UNIVERSITARĂ DIN CLUJ – Sala de Conferințe ”Ioan Mușlea”.

 

Noaptea, ca hoții

Pe aeroportul internațional Avram Iancu din Cluj-Napoca, chirurgul Mihai Lucan se întorcea acasă cu o cursă de noapte a companiei Tarom… asta se întâmpla aseară pe când noi, ceilalți amploaiați ai urbei, trăitori dintr-un salariu modest (cu ceva peste media națională) sărbătoream nașterea Mântuitorului.

Ei bine, la acele ore ale nopții (noaptea, ca hoții), cel poreclit „dumnezeul” urologiei românești ateriza liniștit în Cluj, spre disperarea lui Liviu Alexa, patronul și cel mai prolific scriitor al Ziarului de Cluj

Citiți mai multe despre acest subiect pe cluj.social. Nu disputa personală a jurnalistului clujean cu Lucan ne interesează aici, ci instrumentarea cazului. Faptul că acest război s-a purtat mai mult în presă, decât în justiția română, și că Emanuel Ungureanu a avut nevoie de mai bine de 13 ani ca să scoată la lumină faptele urologului, timp în care a ajuns de la asistent social la deputat, este copleșitor.

Însă dacă lupta cu cel care a reușit să căpușeze un Institut de transplant renal (la ridicarea căruia a contribuit în egală măsură, probabil) se va da tot în mass-media, situația este destul de delicată. Acesta este un semn fie că procurorii nu reușesc să strângă probe în timp util, fie că, încercând să se cocoațe pe valul colectiv de indignare la adresa lui Mihai Lucan ca să nu-i conteste nimeni „paternitatea” asupra cazului, jurnalistul Liviu Alexa se grăbește să le-o ia acestora înainte. Să pună presiune.

Ori acest lucru ar putea împieta asupra mersului justiției, și am să dau un exemplu. Recent, Liviu Alexa „prelua” instant o postare a reporterului Andrei Ciurcanu, cel care a făcut parte, alături de Emanuel Ungureanu, din desantul echipei de la emisiunea „În premieră” la Institutul clujean de urologie în februarie 2017. Acesta postase pe pagina sa de facebook o fotografie însoțită de următorul comentariu:

După câteva ore petrecute în arest, Mihai Lucan își ostoieste sufletul citind romane inspirate din realitate despre drama unor criminali acuzati pe nedrept de sistemul de justitie din Statele Unite ale Americii. Aseara, chirurgul a fost surprins in avion (cursa Tarom Bucuresti-Cluj) cum citea absorbit romanul Nevinovatul, de John Grisham.

I-as recomanda medicului să citească romanul „Când în fiecare zi e joi”, de Hanna Bota. Acolo va gasi povestea reala a mai multor copii cu insuficienta renala, victime condamnate la o viata și o moarte in agonie de un sistem medical ticălos. Acel sistem ticălos pe care el, Mihai Lucan, l-a construit, dijmuit și muls atatia ani în Cluj. Eu ma intreb cum poate dormi noaptea acest personaj, dovada vie ca un chirurg se poate lesne deghiza in gropar cand buzunarul o cere – scrie Andrei Ciurcanu.

Ce relevanță au aceste detalii în mersul anchetei? Mihai Lucan poate citi acum și Idiotul lui Dostoievski, pentru anchetă este aproape irelevant ce face el de acum înainte. În graba sa, Liviu Alexa se poate dovedi însă un idiot util pentru avocatul chirurgului, care va putea acuza că toate cele scrise despre clientul său sunt invenții de presă.

Breaking News

La 11 ani de la deschiderea dosarului Gazeta, jurnalistul Liviu Man acordă un interviu propriului săptămânal, în care afirmă că în spatele celor cinci persoane care au deschis cazul se află actualul ambasador în SUA Liviu Maior. Fostul director al SRI este catalogat de patronul Gazetei de Cluj drept un securist care a încercat să închidă presa liberă iar dosarul o pură înscenare:

Care a fost cel mai dificil moment din toţi cei 11 ani?

Liviu Man: Cel mai dificil moment a fost când în seara zilei de 30 octombrie 2006 am mărşăluit în faţa camerelor de luat vederi în faţa tuturor televiziunilor din România în cătuşe şi prezentaţi ca cei mai mari terorişti şi şantajişti. Iar acum, după 11 ani în care am fost achitaţi, absolut toate acuzaţiile, nici măcar o televiziune nu a venit, cu excepţia Televiziunii Naţionale, nu a venit să-mi ia un sincron.

Carmen Gorgan: De ce?

LM: Pentru că ziariştii sunt extrem de incompetenţi, în mare parte dintre ei, şi doi, pentru că sistemul are oameni peste tot, şi în televiziune. Şi noi eram atunci ”Breaking News”, iar mie mi se pare că acum este un ”Breaking News”, să reuşeşti să te lupţi cu sistemul 11 ani şi să-l învingi. Acum nu mai este pentru presa românească ”Breaking News”.

CG: Şi totuşi, această decizie a instanţei este foarte importantă pentru presă…

LM: Este foarte importantă şi totuşi foarte puţine publicaţii au scris despre ea. Şi nu o să se schimbe prea curând, din păcate.

Carmen Gorgan: Ce puteţi spune despre dosarul Gazeta după 11 ani de anchetă?

Liviu Man: Dosarul Gazeta a durat prea mult timp şi după 11 ani pot să spun doar că sunt uşurat că acest coşmar a luat sfârşit. Cred că ceea ce este important despre dosarul Gazeta este de ce a apărut acest dosar şi cine au fost cei care au fost în spatele creării aşa-zisului dosar. Pentru că dosarul Gazeta a fost o primă tentativă care a fost urmată de altele, de altfel, cu alte organe mass-media româneşti, a fost o tentativă de închidere a presei independente,

Pauză de Lucan

În speranța ca presa să-i facă treaba, DIICOT a scăpat pe surse în fiecare din zilele premergătoare Crăciunului câte ceva din narativa arestării chirurgului stabilit la Cluj, unde a condus Institutul de Transplant Renal. Că acesta l-a căpușat în favoarea clinicii sale private este un fapt lipsit de îndoială. În ciuda indiscutabilelor sale calități profesionale, calitatea umană a celebrului urolog este îndoielnică.

Faptul că unui asemenea personaj i s-a permis să se desfășoare mai bine de un deceniu la Cluj ca într-un sat fără câini spune multe despre elitismul urbei ardelene. Interesant este că acest chirurg și mason celebru nu pe numele căruia structura centrală DIICOT a deschis un dosar și a dispus arestarea preventivă este judecat sub supraveghere judiciară.

Cel mai probabil nu va face niciodată închisoare, iar dacă va fi condamnat, va primi câțiva ani cu suspendare. Chiar și în cazul în care dosarul său va fi bine instrumentat (ceea ce mă îndoiesc, datorită scăpărilor din presă), sentința în cazul său nu va putea fi executorie, datorită vârstei. Iată acum că presa începe să publice și declarațiile sale, întreținând subiectul.

Referindu-se la jurnalul găsit de procurori asupra sa, Mihai Lucan declară că mai are o agendă şi că nu este nimic secret în agendele sale, negând totodată informaţiile conform cărora ar fi intenţionat să îl abordeze pe şeful DIICOT. Acesta a declarat când s-a prezentat la Poliţie conform termenilor controlului judiciar decis în cazul său şi al fiului său, că:

Mai am o agendă, dacă vreţi v-o dau, ca să vedeţi cât de secretă e. Nu comentez ce spun procurorii. Credeţi că am vrut să-l abordez pe şeful DIICOT? Aţi interpretat greşit. Cele mai mari acuzaţii posibile. Exclus ca în conturile firmei mele să fi ajuns 5 milioane de lei. Doar Dumnezeu poate să mă protejeze.
Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins vineri dimineaţă cererea procurorilor DIICOT de arestare preventivă a fostului şef al Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj şi a fiului acestuia Ciprian Lucan, decizia putând fi însă atacată la Curtea de Apel Bucureşti. Aceeaşi decizie de plasare sub control judiciar a fost luată şi în cazul celor doi directori ai Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj: Dan Fofiu – Sânpătreanu şi Sanda Rodica Baciu – reţinuţi şi ei în acest dosar.

Concert în avanpremieră

Evenimentul weekendului a avut loc aseară la Cluj: un concert extraordinar dedicat zilei naționale a României, ca avanpremieră la cel care ce va avea loc la Viena, cu sprijinul Institutul cultural roman și al unor oameni de afaceri locali grupați în Fundația Transilvania Leaders.

Programul urmărit de sala de 800 de persoane a cuprins un concert de pian de Dinu Lipatti și doua piese de Enescu: Simfonia nr. 1 și o pastorală descoperita recent. Orchestra Filarmonicii din Cluj a fost condusă de Gabriel Bebeșelea.

La final, publicul a ascultat o prelucrare, cu variațiuni, a melodiei Deșteaptă-te romane, realizata de Enescu la Paris. Au asistat, printre alții, fostul premier Adrian Năstase – venit de la Gaudeamus – alături de soția sa și liderii clujeni Ioan Rus, Vasile Dâncu și Vasile Pușcaș, aceștia fiind și catalizatorii Grupului de la Cluj, în a cărui reactivare speră presa locală.

Am realizat că Guvernul nu prea are un program pe care să ne putem baza pentru Centenar, astfel că ne-am propus să ne implicăm și noi și să sprijinim cât putem instituțiile de cultură, prin intermediul Fundației Transilvania Leaders. Începem, așadar, cu acest prim concert al Filarmonicii, dedicat Zilei Naționale de 1 Decembrie, iar pentru a consemna importanța deschiderii Centenarului și la un nivel mai înalt, am adunat fonduri pentru ca Orchestra Filarmonicii să susțină un concert la Viena, în celebra Sală aurie Musikverein.

Am spicuit din comentariul omul de afaceri Ioan Rus pe marginea evenimentului, dintr-un interviu pentru actualdecluj.ro, pe care îl puteți citi integral aici. Concertul de la Viena va fi retransmis de TVR. Sursă foto: Actual de Cluj

Despre storytelling, între haiducie și mecenat

Se pare că termenul storytelling vine de la un obicei african. Sunt anumite intervale de timp când se adună oamenii din mai multe triburi și vin să spună povești – și numai asta se face săptămâni în șir. Se spun atunci povești cu minim de mijloace – fără dansuri sau pantomimă, doar povești – iar cei care reușesc să țină lumea să stea în cerc să-i asculte sunt oameni talentați. Ei spun istorii a căror arie de înțelegere nu se îngustează, chiar dacă sunt foarte specifice, pentru că aerul lor de autentic reușește întotdeauna să surprindă.

Aseară, o serie de jurnalişti, bloggeri, PR-iști şi oameni de afaceri clujeni au participat la o dezbatere pe tema crizei din presa locală, pusă sub contextul generic al Europei post-adevăr, în care s-a atins și acest subiect al poveștilor. Au participat la întâlnirea de la Liberty Park, pe lângă oamenii de afaceri și jurnaliștii menționați aici, și Gelu Trandafir (fost membru CNA), acum la Freedom House România, ca și reprezentantul studioului teritorial Digi24 Cluj.

Am reținut câteva afirmații interesante, aproape masonice: cineva a aprins lumina, societatea s-a schimbat, vine altă generaţie, care vrea informaţii echilibrate, despre realizări, nu doar despre aspecte din spatele realităților existente, iar lipsa generală de încredere este generată de mesajele absolut negative şi deseori malefice care vin de multe ori din presă. Acesta a fost un semnal destul de clar că mesaje venite din presă nu mai sunt înțelese, și că există o diferență de mentalitate între jurnaliștii și oamenii de afaceri clujeni.

Dincolo de poveștile rostite la această întâlnire, ea a fost una fără șanse de reușită, după cum a prevăzut sociologul Vasile Sebastian Dâncu. S-a plecat de la ideea că un oraș precum Clujul merită o presă de nivel european, că economia s-a dezvoltat, calitatea vieţii a crescut „la fel şi  aşteptările pe care le au oamenii în raport cu aspectele care le modelează existenţa în capitala celei mai cosmopolite regiuni a ţării”. Dar că, într-un fel, presa nu ar face față, sau că nu ține pasul cu „noua” realitate – o acuză adusă până acum de presă administrației locale. Administrația s-a eschivat însă de la acest ménage à trois, trimițând la întâlnire tineri șefi de servicii și directori din Primărie, aruncând astfel pisica înapoi în curtea presei clujene și lăsând-o să se răfuiască pentru sub-finanțare cu oamenii de afaceri.

Printre care s-au aflat, din fericire, atât persoane dispuse să facă investiții în mass-media locală, precum CEO-ul NTT Data, Daniel Metz, cât și oameni ca Voicu Oprean, CEO și PDG AROBS, care deși preferă guerilla marketing, s-a arătat deschis unui dialog real.

Astfel că pe finalul întâlnirii au apărut și câteva semne de normalitate, ca și de atenuare a discursului acuzator și cu iz paternalist spre care alunecase discuția destul de abrupt, la început. Cei de la APPC au încercat să acrediteze ideea că presa este în primul rând un serviciu de interes comunitar, dar acest mesaj nu a mai ajuns la audiență. Faptul că un comunicat de presă n-a fost publicat nici măcar pe situl propriu www.presaclujeana.ro, ci doar în evenimentul  postat pe rețeaua facebook, spune și el destul de mult despre precaritatea presei clujene.

Plăcuțe bilingve în Ardeal

După ce proiectul autorităților locale din Cluj Napoca de schimbare a denumirii străzii Radu Gyr din municipiul Cluj Napoca cu numele artistului maghiar Szervatiusz Jeno a fost abandonat după indignarea mai multor membrii ai societății civile locale, iată că în Târgu Mureș s-a votat un nou proiect de HCL potrivit căruia toate străzile ar trebui să fie inscripționate cu plăcuțe bilingve, după cum anunță cotidianul online zi-de-zi.ro, aici.

Această HCL (votată de consilierii locali POL și UDMR) vine după ce în vară, Prefectura Mureş a cerut Primăriei Târgu Mureş să demonteze în trei zile plăcuţele bilingve cu denumirile străzilor din oraş. Prefectul judeţului, Lucian Goga, declarase atunci că a notificat Primăria după ce a văzut o plăcuţă pe strada Gheorghe Doja pe care era trecută şi denumirea în limba maghiară, respectiv „Dozsa Gyorgy”.

Acest exemplu este unul cel puțin hilar, deoarece pe Gheorghe Doja îl va fi chemat, cel mai probabil, chiar Dózsa  Gyorgy, el fiind un mercenar (după alte surse, chiar un mic nobil) secui. Oricum noul HCL votat ieri la Târgu Mureș prevede că numele proprii de persoane nu se traduc. Oricum, prefectul poate ataca și această hotârâre în contencios administrativ. La Cluj denumirea majorităţii străzilor s-a schimbat de mai multe ori de a lungul secolului XX, fiecare regim politic încercând să-şi pună amprenta asupra oraşului şi prin modificarea numelor străzilor.

După Unirea Principatelor din 1 Decembrie 1918, străzile Clujului au primit nume româneşti. Una dintre foarte puţinele străzi care nu şi-a schimbat numele este Donath (Dónát), numită astfel după „legendarul cioban care ar fi salvat Clujul de turci”. Dacă numele bulevardelor principale poartă imaginea regimului dominant (regal, maghiar, sovietic sau comunist) în cazul străzilor lăturalnice sau periferice, de cele mai multe ori, s-au tradus pur și simplu denumirile maghiare, mai ales când acestea localizau străzile.

De exemplu: Piaţa Abator (Közvágóhid-tér ), Brutarilor (Sütö utca), Căii Ferate (Vasút utca), Câmpului (Mező utca),  Grădinilor (Házsongárdi-körut), Cotită (Forduló utca), Aprinjoarelor – azi, Fabricii de Chibrituri (Gyufagyár utca), Fabricii de zahăr (Cukorgyári-út.). Există și denumiri de străzi păstrate din perioada medievală, cum ar fi strada Grâului ce vine de la Turnul Tâmplarilor, care era în capătul ei. Breasla Tâmplarilor era responsabilă pentru transportul grâului, însă numele străzii a fost mutat în Dâmbu Rotund, unde nu era niciun turn, cel mult vreun depozit particular.

Sursă foto: POL

Carmen Dan la Huedin

Așa cum anticipam aici, nu era sigur că elicopterul cu membrii executivului va mai ateriza la Huedin, unde era prevăzută o întâlnire neprogramată (sic!), după cum anunțase Ziar de Cluj. Noul prefect Aurel Cherecheș împreună cu șeful IPJ Cluj Ciprian Miron erau prezenți la Huedin, așteptând oficialii de la București, iar primarul localității Mircea Moroșan, a pus la dispoziție sala de ședinte a Primăriei Huedin pentru o posibilă întrunire a Comandamentului pentru situații de urgență,

Până la urmă ministrul de interne Carmen Dan a ajuns în cele din urmă la Huedin, dar singură, fără premier – după cum au anunțat primii cei de la actualdecluj.ro, în aceeași zi în care Dan Tăpălagă a dezvăluit și parteneriatul dintre hotnews.ro și publicația locală, în articolul De ce este Clujul actual? Premierul Mihai Tudose a rămas în Timiș, unde așteaptă ca autoritățile locale să finalizeze dosarele de evaluare a pagubelor. Acestea vor sta la baza întocmirii hotărârilor de guvern prin care se va acorda prima tranșă a ajutorului de urgență.

Un anunț privind noul parteneriat a fost postat în paralel și de către redactorul-șef Cosmina Fernoagă: am devenit partener oficial al Hotnews.ro

Am ținut foarte mult ca numele „Actual de Cluj” să fie asociat cu acest brand în încercarea de a ne redefini ca entitate media, într-un oraș de dimensiunile Clujului ale cărui nevoi și perspective sunt în continuă mișcare. În ultimii ani am învățat că presa on-line se poate face din oricare punct al țării, chiar al lumii, pentru că evoluția tehnologiei ne educă permanent să înțelegem lucrul acesta, să acceptăm că așezarea geografică nu mai reprezintă mare importanță în sfera internauților, că informația este cea care primează și forța cu care aceasta se poate răspândi.

Așadar, ne asumăm serios această perspectivă, angajându-ne, totodată, să păstrăm principiile de bază ale jurnalismului și să nu renunțăm la conținutul care a creat autenticitate site-ului Actual de Cluj. În virtutea parteneriatului cu Hotnews.ro, o bună parte din informațiile pe care le vom publica vor fi importate și promovate la nivel național. În aceeași manieră, informațiile de interes general publicate de Hotnews.ro își vor găsi locul cu promptitudine și în paginile virtuale ale Actual de Cluj.

Postarea completă aici.

DRDP Cluj

Se schimbă directorul Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj, direcţie care administrează drumurile naţionale din mai multe judeţe ale Transilvaniei şi care se află în subordinea CNADNR, actuala CNAIR, potrivit surselor Ziua de Cluj. În locul lui Eugen Cecan va fi numit orădeanul Radu Băruță, care a fost director general adjunct al CNADNR de unde a fost schimbat din funcţie de fostul ministru al Transporturilor Dan Şova în 2013, când premier era Victor Ponta.

O altă știre de senzație este că în 2017, se face apa și canalizarea în comuna Baciu! Primarul Florin Mureșan a anunţat că lansarea licitației pentru atribuirea lucrărilor de introducere a apei în Mera, Suceagu și Rădaia – sate aparținătoare comunei pe care o conduce. Într-o declaraţie dată pentru sursa citată urmă cu câteva luni pe acest subiect directorul Companiei de Apă Somes Dorin Ciatarâş estima că din momentul începerii lucrărilor, acestea s-ar putea finaliza în câteva luni.

Cât privește introducerea canalizării în Suceagu, Popești, Corușu și Săliștea Nouă, primarul Florin Mureșan a precizat că se lucrează pentru obținerea finanțării. Edilul speră să semneze contractele necesare la Ministerul Dezvoltării până la mijlocul lunii septembrie. El a menționat că:

Am demarat procedurile de achiziționare a terenurilor pe care vor fi amplasate stațiile de epurare.

Sursă foto: Ziua de Cluj