Problema Webfactor

WebFactor este o firmă de hosting din Cluj – picată de mai bine de 30 de ore, de când i s-a luat curentul. Prima explicație: ar fi fost scoși afară sau au plecat singuri din Business Centerul TCI din cartierul Mărăști (str. Al. Vaida Voievod nr. 2) pe motiv că n-au plătit facturi de curent restante de aproape un an.

Când vestea asta începe să circule printre internauții impacientați, vine Zoso (PR-ul lor de ocazie) cu precizarea: neh, s-or mutat de-acolo de o lună. Cumva, în jurul orei 14, siturile găzduite sunt accesibile pentru câteva minute. Clienții încearcă marea cu degetul (să-și salveze măcar mailurile) dar necazul e că WebFactor are nameserverele în același loc. Dacă măcar unul din nameservere ar fi fost în alt oraș/țară, impactul era mult mai mic.

Servicul costa $15/lună. Nu era o avere. Și măcar așa WebFactor avea NS-uri active, de care se puteau folosi ca să pună o pagină online în care să comunice clienților care e status-ul lucrărilor și pe când speră să rezolve. Vine apoi la ceas de seară Liviu Alexa cu o știre, cum că a vorbit cu dl. Oltean, patronul TCI, și așa e cum zice el aici. Problema celor care stau cu siturile-n pioneze acolo e alta: ce-ar putea face să-și recupereze datele?

Dar ca să-și poată face planuri, oamenii ar trebui să fie informați. Or, se pare că generozitatea manifestată până acum (selectiv) cu blogosfera RO i-ar putea fi fatală patronului Vasiliu. Chiar dacă acesta o fi ținut legătura cu cei x00 clienți importanți care aveau mobilul său, valurile stârnite celelalte y000 de clienți mici în perioada de down-time. Oricum WebFactor avea probleme încă de prin luna februarie. Acum se pare că au escaladat.

Ce e de învățat din acest accident? Au mai fost câteva scandaluri majore de acest gen: Hostway / EasyHost, Namebox, Găzduire, Romarg, NSHost și altele. Unele firme au dispărut, altele #rezistă. Toate au fost la vremea lor, ca și Webfactor acum, bine recomandate, mulți și-au mutat bloguri/situri acolo având recomandări serioase. Așa că 1) nu mai mergeți doar pe recomandări și 2) faceți-vă backup la bloguri. WordPress are pentru asta funcția Export (și Import).

Cu Export salvați un XML care conține textele, pozele și tag-urile, adică tot ceea ce contează din blogul în sine. Există și un plug-in WordPress Advanced Export, care permite selectarea pe ani. Și backup-ul la baza de date este esențial. Se poate face din plugin WP-DB Backup, sau manual dacă aveți acces la cpanel / PHPMyAdmin. Selectați baza de date, dați Export și se descarcă local.

Toți oamenii premierului

Facțiunea lui Petre Roman desprinsă din FSN-ul lui Iiliescu, rebrenduită ca PD și câștigată apoi de Traian Băsescu la congresul din mai 2001 nu se deosebea prea mult, acum 17 ani, de PDSR. Abia după câștigarea alegerilor locale de PD-Lul portocaliu al primarului general al Capitalei și apoi președintele Băsescu, prin rocada spectaculoasă cu „dragă Stolo”, deprinderile celor două partide roșii (apoi vișinii și portocalii) au început să se asemene.

Cu o singură deosebire, dar semnificativă: în timp ce în PDSR -> PSD baronii renunțau greu la funcții, iar promovările erau aproape inexistente (cauzate doar de extincția naturală a greilor din partid), PDL-iști, nevoiți să-și lărgească baza de membri, își recompensau totuși credincioșii. O practică adoptată și de primarul clujean Emil Boc care, ajuns la București, a luat cu el o întreagă suită.

Lista celor promovați de Emil Boc

Ştefania Ferencz, CNVM. A lucrat pentru Emil Boc încă din 2001, iar din 2004 a devenit director general al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa populaţiei din Primăria Cluj-Napoca, fiind considerată „mâna dreapta” a omului politic și primarului Emil Boc. În perioada lui Boc la Palatul Victoria, Ştefania Ferencz a fost adusă de la Cluj şi numită şefă de cabinet al premierului şi consilier de stat.

Ferencz este juristă, cu studii de drept la București. S-a plasat tot timpul într-o discretie bine întretinută în umbra  liderului. A avut parte de o presa favorabila la Cluj, fiind și un foarte bun om de PR al lui Emil Boc. În 2012, tânăra a fost validată de Parlament în conducerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Conform Ziarului Financiar (ZF), membrii acestui for important pe piaţa de capital au fost aleşi în urma recomandărilor politice. Conform unor astfel de propuneri ar fi ajuns şi Ştefania Ferencz, de profesie avocat şi fără nici un fel de experienţă pe bursă, membru de conducere CNVM – susţineau atunci jurnaliştii de la ZF.

Raluca Elena Irofti– diplomat. Afost inspector la serviciul Protocol al Primăriei Cluj şi a fost cooptată de Boc în echipa sa de consilieri de la Palatul Victoria. După plecarea lui Boc de la Guvern, Irofti a rămas în Capitală. Şi nu oricum: la sfârşitul lunii mai 2012 ea câştiga un concurs pentru ocuparea funcţiei de ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României de la Paris.

Surse din Ministerul Muncii au susţinut pentru Libertatea că postul a fost înfiinţat exact în ziua demisiei lui Boc din Guvern, iar condiţiile pentru concurs au fost în aşa fel puse încât Raluca Irofti să poată participa, deşi nu avea nici un fel de experienţă în domeniu. Poziţia de ataşat pentru probleme de muncă şi sociale este echivalentă ca grad cu cea de consilier diplomatic, pentru care este necesară o vechime în diplomaţie de 12 ani, ceea ce nu este cazul Ralucăi Irofti.

Cynthia Curt – de la asistent universitar, la consul. Cynthia Curt (37 de ani) a fost asistent universitar la catedra lui Emil Boc de la Universitatea Babeş-Bloyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul anului 2005 a fost numită subprefect al judeţului, iar în primăvara lui 2008 a debarcat la Bucureşti, pe o funcţie de inspector guvernamental. În 2012 Cynthia Curt era consul general la Barcelona.

Cătălin Baba – de la consilier, la ministrul educaţiei. Cătălin Baba (45 de ani) a fost unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai fostului premier. În 2001 era prodecan, iar în 2004, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde Boc deţinea funcţia de lector universitar.

Premierul l-a luat cu el la Bucureşti, mai întâi consilier la Guvern şi ulterior l-a promovat secretar de stat la Educaţie. În 2012, Cătălin Baba a ajuns Ministru al Educației. Nimic nou până aici, în această înșiruire preluată de pe Libertatea.ro, cu un titlu ce parafrazează filmul politic american din 1976, regizat de Alan J. Pakula, o ecranizare a cărții din 1974 cu același nume scrisă de Bob Woodward și Carl Bernstein, jurnaliștii care au investigat scandalul Watergate pentru The Washington Post.

Umblă însă vorba prin târg că în în week-end e la Grand Hotel Italia a avut loc un reușit botez, iar fericita mămică a unui prunc de sex masculin, rod al relație sale cu un cunoscut jurnalist, este chiar Ştefania Ferencz, directoare în Primăria Cluj-Napoca și noua (din 2001) mână dreaptă a primarului Boc. Mai multe pe acest subiect aici.

Oana Chiriță la Tecomm

Joi, 26 aprilie, a avut loc o nouă ediție a #eComMornings by TeCOMM Cluj-Napoca, un eveniment dedicat profesioniștilor din eCommerce și online marketing. Speakerul evenimentului, avocat Oana Chiriță, Senior Partner „Chiriță și asociații” a discutat despre implicațiile GDPR și modul de implementare.

EcomMornings reunește comunitatea magazinelor online și a specialiștilor din eCommerce într-un cadru informal, cu scopul de a dezbate teme de interes pentru industria din care fac parte. Casa de avocatură „Chiriță și asociații” a creeat un departament în cadrul firmei care se ocupă de acest aspect:

Problema cu Regulamentul general de protecție a datelor este destul de tragică raportată la amenzi și ar trebuie să fie un aspect de awareness care să facă pe toată lumea să conștientizeze că implementarea GDPR nu e un dosar PSI.

Oana Chiriță este absolventă a Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea drept comunitar, este membru al Baroului Cluj din 05-Feb-2009. De asemenea, a absolvit masterul “Studii de drept penal și drept procesual penal” din cadrul aceleiași facultăți, precum și cursurile de drept comparat ale Facultății Internaționale de Drept Comparat din Strasbourg.

Cu o experiență profesională bogată în cadrul societății de avocatură “Chiriță și asociații”, Oana Chiriță conduce activitatea de consultanţă a societăţii, precum şi cea de asistenţă în drept comercial şi al proprietății intelectuale. Oana Chiriţă este în curs de acreditare internaţională pentru aplicarea GDPR. Vorbește fluent engleza, franceza şi spaniola.

Să mori din dragoste de drujbă

Un tânăr de 37 de ani din Vrancea a fost găsit mort în maşina cu care a rămas împotmolit în pădure şi în care a ales să doarmă peste noapte, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Gheorghe Pricop, din comuna vrânceană Pufeşti, a fost găsit mort în maşină, îngheţat, vineri dimineaţa, într-o zonă de pădure greu accesibilă din comună.

Bărbatul fusese cu o zi în urmă în pădure, la tăiat de lemne, dar din cauza vremii nefavorabile, respectiv zăpadă şi viscol, n-a mai putut ieşi cu maşina din acea zonă, motiv pentru care a abandonat-o. A revenit după maşină în următoarea zi, alături de un cunoscut, cu intenţia de a lua din autoturism drujba şi bateria auto.

Aventura prin pădure, până la maşină, a celor doi bărbaţi a durat şase ore, timp în care, cel mai probabil, cei doi au consumat şi alcool. Când au ajuns epuizaţi la automobil, au ales să se adăpostească în maşină peste noapte. Dimineaţa, când s-a trezit din somn, însoţitorul proprietarului maşinii a observat că partenerul său nu mai răsuflă. Citiți articolul complet pe Adevărul

Din castelul Electric la pădurea Hoya

Întâi a fost Electric Castle, nominalizat din 2013 încoace la categoria “Cel mai bun festival de mărime medie” în finala European Festival Awards. Prima ediție aduna 30.000 de spectatori în 3 zile, pentru ca următoarea, sub sloganul “Bigger, Stronger, Better” să atragă aproape 80.000 oameni în 4 zile. Apoi scenele se măresc la 5, numărul de artiști trece de 100, numai că din 2015, printre cei 97.000 de participanți își fac loc ploaia, care devine marcă înregistrată dar neoficială a festivalului.

electric(2)

Cu toate acestea, și ediția 2016 strânge – după declarațiile organizatorilor – peste 120.000 de persoane. Acuma, trebuie să știți că persoanele astea se înmulțesc mai ceva ca vizitatorii unui site. Acolo, dacă există o comunitate de 2-300 de cititori care intră odată la 2-3 zile, aducând site-ului 100 de vizitatori unici/zi (în termeni tehnici), aceștia vor raporta (cui este interesat să facă reclamă la ei) 3.000 vizite lunare (acei 100 unici x 30 zile), deși ei au doar 300 (de potențiali clienți).

Cam așa stă treaba și la festivaluri, dacă oamenii vând 30.000 abonamente de 4 zile, se pun 120.000 vizitatori = numărul de bilete zilnice (unități) încasate. Așadar, Electric strângea, pe bune, 10.000 inși în 2013, 20.000 în 2014, 24.000 în 2015 – o creștere frumoasă, orișicum. Bine, din acel an putem aduna și picăturile de ploaie, ca să ajungem la cifra declarată de organizatori. Ca și în 2016, desigur, plus că de acum înainte, cum spuneam, succesul e garantat – ținând cont de ploaie.

electric(1)Organizatorii nu mai sunt aceiași: directorul artistic (Teodor Negrea de la Boiler Events) iese din echipă, în care rămân doar cei de la Booha Bar (frații Păun și Iulian Obogeanu). Altfel spus, Boiler Events este înlocuit de Booha Entertainment, iar Teodor Negrea se ocupă cu dezvoltarea festivalului de muzică electronică DelaHoya, care a avut anul acesta ediţia aniversară de 20 de ani. Singura constantă rămâne contribuția tinerilor arhitecți de la Atelier Mass (cei care au conceput și turnul de la TIFF) la decoruri. Ca dovadă că acestea sunt festivaluri mijlocii – adică rentabile, făcute cu inteligență și mai ales, creativitate.

Un alt exemplu că în Cluj e loc și că merge orice a fost Jazz in the ParkBogata edition. Profitând de o eroare făcută la check-in de cunoscutul rapper Snoop Dogg, care mergea să-și refacă stocul, desigur, în Bogota – Columbia, Alin Vaida (directorul Jazz in the Park) împreună cu Florin Moroșanu (președintele Asociației Cluj 2021) și cu arhitecții de la Planwerk au dat o tură în comună și au decis să testeze conceptele europene de „audience development” care se pare că funcționează, orice-ai face pentru clujeni: fie că-i plimbi spre județul Mureș (cum a fost la Bogata), fie că-i duci spre Bihor, la MOX (eveniment care a fost, inițial, un chef la munte, transformat în Music Outdoor Experience), ei cumpără bilete.

Cheful lor de distracție trebuie doar… developat. Lumea pare atât de lipsită de experiențe reale (ori, poate, de negarea acestora), încât acceptă tot ce i se oferă – doar să fie ambalat (și gonflat) corespunzător. Pare o lume veselă, concepută de creativi și populată atât de tinerii ăia frumoși puși de fotografi pe paginile de facebook ale festivalurilor cât și de sad people 🙁 care alcătuiesc, de fapt, masa critică. Și când spun asta, mă refer mai degrabă la faptul că orice (mare) festival amintit aici ai frecventa, e practic imposibil să vezi tot; asta pentru că nu par făcute să le poți cuprinde, ci ca să te cuprindă. Și să te developeze 🙂

Articol scris în 31 iulie 2016

DOR fest

Peste nici două săptămâni în Sala Polivalentă din Cluj are loc DOR fest. D.O.R. vine de la Dragobete, Obiceiuri, Românisme și se dorește a fi un festival în care prim planul să fie deținut de muzică românească, modernă și clasică, eroii artistici ai copilăriei noastre, obiceiurile ce ne leagă de sute de ani și modernismul ce a transformat frumos unele tradiții din România.  Artiști confirmați până acum:

Trupa Vunk
David & The Six Martini Band
Vlăduța Lupău
Young Famous Orchestra
Alte confirmări urmează a fi făcute pe pagina evenimentului.

Cu 10 trupe/artiști pe scenă, 60 în total și cu o petrecere cu muzica românească oferită de Club NOA. Începem vineri seara (23) și terminăm dimineață, de Dragobete.  Bilete 👉 online pe www.bilete.rowww.entertix.ro:  http://bit.ly/2BNhUB2 și www.myticket.ro: 

http://bit.ly/2Bsmdl2

David Todoran, producător general:

Dragobetele, simbolul suprem al dragostei autohtone, vine la Cluj pentru a fi sărbătorit pe 23 Februarie cu ocazia centenarului României. Cum Dragobetele îngemănează în esența sa atât începutul cât și sfârșitul, festivalul DOR își dorește să reafirme o tradiție veche printr-o abordare nouă.

De aceea, festivalul DOR, aflându-se la prima ediție, îi invită pe toți cei care vor să descopere fascinanta poveste românească a lui Dragobete, în inima Transilvaniei, la Sala Polivalentă din Cluj Napoca pe data de 23 Februarie 2018.

Bilete începând de la 30 de lei sunt disponibile la Iulius Mall Cluj Napoca (standul Ticket Event, lângă centrul INFO) și la casieria Sălii Polivalente din Cluj-Napoca.

Situri românești care folosesc procesoarele utilizatorilor

Metoda se numește cryptojacking, iar denumirea vine de la faptul că sistemele de calcul ale celor care intră pe acel site vor mina. fără să știe, în beneficiul acestuia. Vestea bună este că în 2018 sunt metode ușoare prin care poți bloca posibilitatea unui site de a face cryptojacking fără știința ta.

Dacă simți că procesorul tău trage din greu, că ventilatorul calculatorului sau laptopului se aude foarte tare, înseamnă că un proces îți consumă mult din puterea de calcul a sistemului. E timpul să verifici. Iată pașii:

  • Pe sistemele cu Windows instalat acest lucru se face prin Task Manager -> Processes. Dacă ai un proces care consumă foarte mult din procesor, de obicei în Chrome, încearcă mai întâi să închizi Chrome, să restartezi calculatorul, să pornești din nou siturile active și să vezi ce se întâmplă. Testează fiecare site în parte. Pe Mac te duci la Activity Monitor pentru a vedea dacă nu cumva ai astfel de procese consumatoare a puterii de calcul.
  • Dacă vrei să blochezi înainte de a se întâmpla orice tentativă de minare prin CoinHive sau alte softuri poți instala extensia de Google Chrome numită NoCoin care blochează scriptul de la CoinHive. Altă extensie utilă de Google Chrome este minerBlock. Aceste extensii îți arată și dacă situl vizitat are mineri în cod.
  • Dacă folosești browserul Opera, acesta are NoCoin integrat standard, fără să mai fie nevoie să rulezi o extensie.

La prima scanare, un software dezvoltat de expertul în securitate Ștefan Tănase a identificat 107 site-uri românești care fac cryptojacking, printre cele mai cunoscute fiind antena3.ro, și alte trei situri cu știri de autenticitate îndoielnică – asta ca să nu zicem din start că sunt situri cu fake news: cyd.ro, frip.ro și extranews.ro. Acestea folosesc un script java pentru a genera monede virtuale pentru proprietari sau pentru persoana care a injectat scriptul fără voia lor.

Citiți mai multe despre acest subiect aici.

Cum de și-a recunoscut fapta violatorul din Mărăști

Emil Berki, cunoscut opiniei publice clujene drept violatorul din Mărăști, și-a depistat victima pe strada Fabricii din Cluj. A urmărit-o până în scara blocului unde locuia fata, a bătut-o, a violat-o și apoi i-a furat acesteia telefonul mobil. Totul s-a întâmplat în jurul orei 4 dimineața. La ora 5, fata de 16 ani a sunat la numărul 112 reclamând violul.

Pe 3 ianuarie Berki s-a prezentat la magazinul din Mărăști ale cărui camere de luat vederi l-au surprins, purtând o borsetă și fiind îmbrăcat cu aceleași haine descrise de victimă. Recidivistul a mers acolo cu scopul de a-i cere patronului să-i dea fotografiile care-l incriminau, susținând că este nevinovat și că are dovezi că nu el este autorul violului. Numai că acesta a sunat imediat la 112, iar la fața locului a venit un echipaj de poliție care l-a reținut pe suspect.

Dus la audieri, în prima fază, suspectul a negat comiterea faptei, dar pus de către procurori în fața probelor, și-a recunoscut fapta. Ceea ce l-a făcut să procedeze așa a fost posibilitatea prevăzută de Codul Penal de a se împăca cu victima violului, pentru ca aceasta să-și retragă eventual plângerea. După imaginile afișate pe pagina sa de facebook, Berki s-ar fi aflat la data comiterii violului „într-o relație”.

Alina Ceușan

Despre cum a primit-o Clujul pe Alina Ceușan am scris aici. La mijlocul acestei luni, celebra bloggerița de fashion a povestit fanilor săi de pe youtube despre operația sa de rinoplastie, la doi ani de la această experiență. Ea și-a amintit cu această ocazie prin ce chinuri a trecut.

Alina Ceușan a absolvit o facultate de comunicare la Cluj, după ce a câștigat în 2009 și titlul de Miss Târgu Mureș -deși spune că nu era mulțumită de aspectul ei fizic. În 2015, Alina a optat pentru chirurgia estetică, dar abia acum, după doi ani, și-a făcut curaj să povestească toată aventura. Probabil pentru că operația i-a reușit 🙂

Alina s-a menținut ca un nume cunoscut în domeniu și pentru că a primit în ultimii 4 ani titlul de cel mai bun blog de fashion din RomâniaCarmen Grebenișan, o altă cunoscută bloggeriță de modă din Cluj, este și ea menționată în clip pentru operația de mărire a sânilor. Iată postarea de pe vlogul său:

 

 

Opera story magazine

„Opera story magazine” se promovează ca prima revistă cu conținut specific operei. Se va lansa la Cluj în 16 ianuarie, la Biblioteca Centrală Universitară ”Lucian Blaga”. După cum a precizat azi unul din redactori, Mihaela Vîrlan care a postat azi pe facebook evenimentul:

Revista adună în paginile ei interviuri, povești de viață, cronică muzicală, recenzii, articole balet, portrete și un strop de umor. E prima revistă de operă din țară. Sunt curioasă cine o să ne calce pe urme.

Redactorul-șef al revistei este Varga Atilla. Iată și câteva informații spicuite din anunțul de lansare:

OPERA STORY MAGAZINE este prima revistă din România dedicată operei, ce apare la Cluj sub auspiciile Clubului „Pro Opera Transilvană”, înfiinţat anul acesta de către Daniel Metz, CEO al NTT DATA ROMÂNIA, în colaborare cu Opera Națională Română din Cluj-Napoca.

Gândit ca o punte solidă de legătură între instituţia considerată a fi „Templul Culturii Transilvane” şi marele public, proiectul în sine reprezintă rodul unui excelent parteneriat încheiat, pentru prima dată după un secol, între Opera Naţională Română din Cluj-Napoca şi cel mai înalt for de cultură al ţării, Academia Română, prin vocea Institutului de Istorie „George Bariţiu”, remarcat şi el, de fiecare dată, graţie unei prestigioase activităţi în oraşul de pe Someş.

Ideea unei astfel de publicaţii, care să fie oferită cititorilor trimestrial şi care să pună mai bine în lumină activitatea acestui veritabil for de cultură şi de unitate a naţiunii, s-a conturat acum aproape o sută de ani. Atunci, unul din „Patriarhii Operei Române din Cluj”, baritonul de talie mondială Dimitrie Popovici Bayreuth, a subliniat importanţa unei reviste din care oricine să poată extrage informaţii de primă mână despre diverse paliere ale activităţii Operei: viaţa şi activitatea marilor artişti lirici, programul de stagiune de la toate operele din ţară, critica de spectacole, promovarea tinerelor talente, maeştrii din spatele scenei care pregătesc, în detaliu, fiecare reprezentaţie etc. Acest nobil deziderat se materializează însă abia acum, într-un moment simbolic pentru existenţa poporului român: intrarea în sărbătoarea Centenarului Marii Uniri. 

Într-un asemenea context de efervescenţă naţională, „Opera Story Magazine” îşi propune să aducă oamenii şi mai aproape de instituţia operei nu doar din Cluj, ci şi din întreaga ţară, oferindu-le într-un limbaj accesibil: interviuri cu Stelele Scenei, crâmpeie de istorie memorabilă, critică de spectacol, storytelling-uri, parodii culturale, prezentări de carte etc. Visul unui mare artist liric al scenei, din vremurile de altădată, se împlineşte, aşadar, după mult timp de aşteptare. Publicul din România, iubitor de Operă, are acum ocazia de a cunoaşte mai bine şi mai de aproape, viaţa fascinantă de pe scenă, acolo unde actul de cultură se desfăşoară după cele mai înalte criterii de profesionalism. El nu face decât să evidenţieze bogăţia de talente cu care a fost înzestrat acest popor sortit să scrie, să cânte și să creeze, tocmai în acest interval de timp, încă o pagină importantă din frumoasa sa istorie. 

Vă invităm, așadar, să ne fiți alături la scrierea acestei noi și memorabile povești în parcursul instituției lirice clujene și să descoperiți Nr.1 al revistei Opera Story Magazine, MARȚI, 16 IANUARIE 2018, începând cu ORA 18:00, la evenimentul de lansare găzduit de BIBLIOTECA CENTRAL UNIVERSITARĂ DIN CLUJ – Sala de Conferințe ”Ioan Mușlea”.