Cine asigură interimatul DNA

Anca Jurma a fost delegată de procurorul general Augustin Lazăr să fie procuror-șef interimar la DNA, după revocarea Laurei Codruța Kovesi.  Ea este fiica procurorului Nicolae Cochinescu, care a fost prim-adjunct din 1990, apoi procuror-general în 1996-1997 și judecător la CCR în perioada 2001 – 2010.

Așa cum am presupus aici, adjunctul Marius Iacob a asigurat pentru o foarte scurtă perioadă interimatul, până când procurorul general a făcut o delegare. După cum precizează comunicatul făcut public de biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, transmite un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupție, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituţional.

Anca Jurma a fost consilier al Laurei Codruța Kovesi și procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul DNA. Are o vechime de peste 20 de ani în funcţia de procuror,  îndeplinind succesiv această funcţie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În perioada 2000 – 2002 a îndeplinit funcţia de procuror şef al Biroului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Secţiei de reprezentare şi cooperare internaţională din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Începând cu data de 1 octombrie 2002, Anca Jurma îndeplineşte funcţia de procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul DNA.

Potrivit CV-ului oficial, procuroarea Anca Jurma vorbeste trei limbi străine (engleza, franceza, italiana). După cum a anunțat azi Ministerul Justiţiei, începe selecţia oficială pentru propunerea în funcţia vacantă de procuror-şef al DNA, care se va desfăşura până pe 30 iulie. Anunţul postat pe situl Ministerului Justiţiei precizează că:

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 9 – 30 iulie 2018, la sediul său din Bucureşti, (…) selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform anunțului, procurorii pot depune cereri de înscriere pentru funcţia de conducere vacantă până la data de 23 iulie. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de:

  • dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime
  • un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie
  • un curriculum vitae
  • minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii 5 ani
  • ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie şi orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi pe site-ul instituţiei la data de 24 iulie, urmând ca în perioada 25 – 27 iulie candidaţii selectaţi să susţină interviurile cu ministrul Justiţiei. Rezultatele selecţiei vor fi anunţate public pe data de 30 iulie.

„Propunerea/ propunerile ministrului Justiţiei va fi/ vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere. Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcţie de numărul procurorilor înscrişi”, mai  menţionează anunţul.

Biblioteca Batthyaneum

Biblioteca Batthyaneum funcţionează din 1794 în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia și deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României. Tot aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Batthyaneum deţine cea mai mare colecţie de incunabule (cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului), cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizaţii.
Curtea de Apel Alba Iulia a decis azi respingerea solicitării Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, transmite Agerpres.

Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, a menţionat purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Alba, Cosmin Muntean.

Hold-up BT Cluj

La o sucursală a Băncii Transilvania din cartierul clujean Mănăștur avea loc la începutul anului 2009 un incident numit de presa vremii „primul jaf armat la sediul unei bănci din Romania din ultimii 50 de ani”. Nu era tocmai primul nici atunci dar, la nici 10 ani distanță, astfel de incidente fac parte din cotidian. De urmărit cum vor apărea ele în viitoarele pliante de prezentare ale orașului smart-city wannabe:

Cluj, the ultimate tourist experience: escape rooms, hold-ups, drugs and all-night long DISCO!

Jaful armat din 2009 de la Cluj a fost prima acțiune de acest gen după afacerea numită Jaful secolului sau „marele jaf de la BN”, petrecut în 1959, pe Calea Giulești din Capitală. Atunci, o mașină a Băncii Republicii Populare Romane (B.RPR) a fost prădata de șase persoane, hoții reușind să fure echivalentul de la acea vreme a 280.000 de dolari. Casierul principal, cel care colecta banii și care se afla în mașina jefuită, alături de șofer, era Gheorghe Năstase = tatăl tenismanului Ilie Năstase.

După acel incident s-a turnat nu mai puțin de 3 filme: un documentar numit „Reconstituirea” – realizat de Securitatea comunistă chiar cu autorii hold-up-ului, altul intitulat Marele jaf comunist (2004) și realizat de Alexandru Solomon, iar în 2014 regizorul Nae Caranfil a turnat comedia neagră „Closer to the moon”, o comedie neagră.

Jaful de la agenția BT Mănăștur din Cluj-Napoca avea loc la numai un an după ce o altă unitate a aceleiași bănci a fost spartă în comuna Florești. Atunci au fost furați 250.000 lei, iar modul de acțiune a fost unul deosebit: hoții au spart peretele unui spațiu dezafectat aflat în același imobil cu agenția bancara. Apoi au spart peretele în care era zidit seiful, tăind partea din spate cu un flex și au luat toți banii.

La câteva zile după acea spargere, polițiștii cereau arestarea lui Banyas Tibo, de 30 de ani, din Cluj-Napoca. Tânărul nu și-a recunoscut fapta, iar după câteva săptămani s-a sinucis în arestul IPJ Cluj, lăsând scris pe o coala de hârtie că este nevinovat de spargerea de la BT iar „adevaratul spargator este R.M”. După moartea tânărului, procurorii au închis cazul, prejudiciul adus băncii rămânând nerecuperat.

Revolut, pentru cei care călătoresc

Revolut este un startup londonez lansat în 2015 de Nikolay Storonsky și Vlad Yatsenko. Fost bancher de investiții în cadrul Credit Suisse, Storonsky a renunțat la jobul său de pe Wall Street pentru a deveni antreprenor. Alături de Yatsenko, un fost programator în cadrul Deutsche Bank, Nikolay a creat Revolut, business care a strâns deja peste 16 milioane de dolari în finanțare.

Revolut era inițial un card prepaid de debit afiliat Master-Card, cu cotații mai bune la plățile în altă valută decât ofereau băncile. În formatul actual e un card UK afiliat VISA (cel gratuit) sau MasteCard (premium), cu IBAN pentru conturile în EUR și USD. Cardul free este util pentru retragerile gratis (200 EUR/luna) care sunt aur pentru cei care ajung pe aeroport într-o țară străină fără monedă locala și au nevoie de cash rapid ca să ia un taxi și o apă plată.

În plus, ca utilizator al Revolut poți transfera bani direct prin aplicația mobilă (23 de valute sunt disponibile) către alți clienți care au cont în cadrul Revolut, dar și către persoane care nu folosesc acest serviciu, prin intermediul unui simplu mesaj, prin WhatsApp sau email. Totodată, poți lua împrumuturi și vei avea acces la conturi curente deschise la o serie de bănci din Marea Britanie.

Folosindu-se de o platformă de împrumuturi de tip peer-to-peer, compania oferă clienților posibilitatea de a beneficia de un credit al cărui cost este cu aproximativ 50% mai mic decât în cazul băncilor, iar deschiderea unui cont curent durează doar câteva minute. Revolut își monetizează serviciile prin comisioanele percepute în urma retragerilor de la ATM, de la comerciantul la care se realizează plățile și din dobânzile percepute împrumuturilor.

Din luna mai Revolut s-a lansat oficial pe piața din România, prilej cu care s-a lăudat și cu emiterea unui nou card, 100% metalic, din oțel inoxidabil, care va fi totodată și contactless. Data în care utilizatorii vor putea intra în posesia cardului nu a fost încă anunțată. Unicornul fintech britanic are în acest moment peste 25.000 de utilizatori în România.

Câte situri web sunt în România

Din decembrie 1991 , când Tim Berners-Lee a finalizat web 1.0, iar internetul căpătase o interfață pe care puteai s-o folosești și până acum  au trecut 27 de ani. În lume există 1 miliard de situri. Un sit web are în componență mai multe pagini, iar Google indexează 50 de miliarde de pagini.

În România există sub un milion de situri cu extensia.ro, conform registrului de domenii RoTLD: mai precis, 964.294.  Iar cifra este în scădere, deoarece de la data de 1 martie 2018, RoTLD a implementat sistemul de înregistrare și mentenanță anuala pentru domeniile „.ro”.

Dacă până acum acestea se înregistrau „pe viață”, adică nu exista termen de expirare, de o lună și jumătate domeniile.ro se vor reînnoi pe o perioadă limitată de timp, minim 1 an și maxim 10 ani. Pentru reînnoirea numelor de domenii, posesorii trebuie să achite contravaloarea serviciului de mentenanță anuală, pentru perioada dorită, prin partenerul RoTLD care administrează domeniul.

Astfel, se presupune că în jur de 30% din domeniile înregistrate se vor elibera. La o populație a globului de 7.6 miliarde persoane există 5,1 miliarde utilizatori unici(?) de telefoane mobile și 4 miliarde utilizatori de internet, din care 3 miliarde folosesc social media. Cele mai vizitate situri din lume sunt Google, Facebook, YouTube, Baidu şi Xvideos.com (sursa: SimilarWeb).

Din milionul de situri românești, doar 11.000 au traficul monitorizat prin trafic.ro iar jumătate, adică 5.500 situri, prin t5.ro, ambele folosind chei de la google analytics. Există o hartă a internetului, care încearcă să afișeze într-un format grafic, fără a le alinia pe o suprafață, siturile web și legăturile dintre acestea. Harta poate fi accesată aici.

Cum a evoluat internetul? Dacă din 1991 până în 1999 au apărut primele 3 milioane de situri web, majoritatea erau statice, de tip read-only, având interacțiune minimală cu utilizatorul. Din 2000, Web 2.0 inaugurează internetul de tip read-write, ajungându-se până în 2006 la 85 milioane de situri și apariția bloggingului și a social-media.

Atunci apar cele două situri care vor schimba regulile „jocului” pe internet: Wikipedia și Facebook. Forma curentă în care se organizează rețeaua, numită și Web 3.0, este una semantică. În Web 3.0, google va gândi – ceea ce încă nu face acum, doar își perfecționează tehnicile IA – și va semantiza lumea.

Urmează Web 4.0: The Internet of Things, în care se presupune că Google va avea o formă și va rezolva totul în locul nostru, va comunica cu lumea înconjurătoare populată de obiecte inteligente, ba chiar va… gândi în locul nostru. Trecerea de la un Web la altul scade efortul cognitiv, scade și capacitatea de decriptare și de stocare a cunoștințelor. Informațiile vor fi sumarizate, în pastile ușor de înghițit și de digerat.

 

Internetul e mai bogat cu X.000 situri, de azi

Pe situl de știri G4media.ro nu găseați ieri niciun articol mai nou de 7 mai – când WebFactor era down (de azi probabil că-și vor recupera arhiva). Urmează, în ordine descrescătoare a ratingului, mihaivasilescublog.ro, creativemonkeyz.com, groparu.ro și TvDeCe. Acestea sunt primele 5 situri (în ordinea importanței) afectate de căderea de 4 zile (luni-joi) a firmei de găzduire WebFactor.

Dintre blogurile ardelene a mai ramas în picioare cel al lui Hadean, deci dependenții de blogosferă au avut totuși ce mânca. Dintre clienții mai cunoscuți ai WebFactor, atât G4media cât și Gaben s-a repliat rapid, la fel și Elis Pavaje (elis.ro), în schimb au dispărut din online Editura Limes și Cotidian Transilvan (un jurnal cu rating mai mic decât editura celuilalt Petean, sic!).

Ieri, în timp ce Vasile Manu se simțea singur (sic!), ocazie cu care am aflat și eu cum e cu A-listerii, actualy, am constatat că principalul site de știri din grup (cluj.pro) urcase cu 20.000 de poziții, apropiindu-se de cifra relevantă de 1.000.000 (dacă nu știați, un website nu contează dacă nu e în primele 1.000.000 din lume și primele 10.000 din țara despre care scrie), azi am observat că a scăzut tot cu 20.000 de poziții.

Explicația e simplă: WebFactor și-a mutat serverele în ograda SimpliQ, iar siturile s-au propagat din nou pe web. În prima noapte post-industrială și post-apocaliptică din acest weekend vor răsuna, tăcute dar victorioase, tastaturile chicklet ale bloggerilor care au făcut mâncărime la degete, compunând cele mai pesimiste scenarii: păi dacă le pică și paginile de Facebook, cine-i mai citește?

Bine că blogosfera și-a revenit, trăiască internetul! Fără blogosferă, trinetul (Facebook + Google + Twitter) parc-a fost mai sărac, sau mai nesărat. Cu sau fără iepuri, hostingul a devenit de săptămâna asta mai important pentru bloggeri. Oricum, prevăd că mare parte vor dormi în cloud în acest weekend…

Problema Webfactor

WebFactor este o firmă de hosting din Cluj – picată de mai bine de 30 de ore, de când i s-a luat curentul. Prima explicație: ar fi fost scoși afară sau au plecat singuri din Business Centerul TCI din cartierul Mărăști (str. Al. Vaida Voievod nr. 2) pe motiv că n-au plătit facturi de curent restante de aproape un an.

Când vestea asta începe să circule printre internauții impacientați, vine Zoso (PR-ul lor de ocazie) cu precizarea: neh, s-or mutat de-acolo de o lună. Cumva, în jurul orei 14, siturile găzduite sunt accesibile pentru câteva minute. Clienții încearcă marea cu degetul (să-și salveze măcar mailurile) dar necazul e că WebFactor are nameserverele în același loc. Dacă măcar unul din nameservere ar fi fost în alt oraș/țară, impactul era mult mai mic.

Servicul costa $15/lună. Nu era o avere. Și măcar așa WebFactor avea NS-uri active, de care se puteau folosi ca să pună o pagină online în care să comunice clienților care e status-ul lucrărilor și pe când speră să rezolve. Vine apoi la ceas de seară Liviu Alexa cu o știre, cum că a vorbit cu dl. Oltean, patronul TCI, și așa e cum zice el aici. Problema celor care stau cu siturile-n pioneze acolo e alta: ce-ar putea face să-și recupereze datele?

Dar ca să-și poată face planuri, oamenii ar trebui să fie informați. Or, se pare că generozitatea manifestată până acum (selectiv) cu blogosfera RO i-ar putea fi fatală patronului Vasiliu. Chiar dacă acesta o fi ținut legătura cu cei x00 clienți importanți care aveau mobilul său, valurile stârnite celelalte y000 de clienți mici în perioada de down-time. Oricum WebFactor avea probleme încă de prin luna februarie. Acum se pare că au escaladat.

Ce e de învățat din acest accident? Au mai fost câteva scandaluri majore de acest gen: Hostway / EasyHost, Namebox, Găzduire, Romarg, NSHost și altele. Unele firme au dispărut, altele #rezistă. Toate au fost la vremea lor, ca și Webfactor acum, bine recomandate, mulți și-au mutat bloguri/situri acolo având recomandări serioase. Așa că 1) nu mai mergeți doar pe recomandări și 2) faceți-vă backup la bloguri. WordPress are pentru asta funcția Export (și Import).

Cu Export salvați un XML care conține textele, pozele și tag-urile, adică tot ceea ce contează din blogul în sine. Există și un plug-in WordPress Advanced Export, care permite selectarea pe ani. Și backup-ul la baza de date este esențial. Se poate face din plugin WP-DB Backup, sau manual dacă aveți acces la cpanel / PHPMyAdmin. Selectați baza de date, dați Export și se descarcă local.

Toți oamenii premierului

Facțiunea lui Petre Roman desprinsă din FSN-ul lui Iiliescu, rebrenduită ca PD și câștigată apoi de Traian Băsescu la congresul din mai 2001 nu se deosebea prea mult, acum 17 ani, de PDSR. Abia după câștigarea alegerilor locale de PD-Lul portocaliu al primarului general al Capitalei și apoi președintele Băsescu, prin rocada spectaculoasă cu „dragă Stolo”, deprinderile celor două partide roșii (apoi vișinii și portocalii) au început să se asemene.

Cu o singură deosebire, dar semnificativă: în timp ce în PDSR -> PSD baronii renunțau greu la funcții, iar promovările erau aproape inexistente (cauzate doar de extincția naturală a greilor din partid), PDL-iști, nevoiți să-și lărgească baza de membri, își recompensau totuși credincioșii. O practică adoptată și de primarul clujean Emil Boc care, ajuns la București, a luat cu el o întreagă suită.

Lista celor promovați de Emil Boc

Ştefania Ferencz, CNVM. A lucrat pentru Emil Boc încă din 2001, iar din 2004 a devenit director general al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa populaţiei din Primăria Cluj-Napoca, fiind considerată „mâna dreapta” a omului politic și primarului Emil Boc. În perioada lui Boc la Palatul Victoria, Ştefania Ferencz a fost adusă de la Cluj şi numită şefă de cabinet al premierului şi consilier de stat.

Ferencz este juristă, cu studii de drept la București. S-a plasat tot timpul într-o discretie bine întretinută în umbra  liderului. A avut parte de o presa favorabila la Cluj, fiind și un foarte bun om de PR al lui Emil Boc. În 2012, tânăra a fost validată de Parlament în conducerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Conform Ziarului Financiar (ZF), membrii acestui for important pe piaţa de capital au fost aleşi în urma recomandărilor politice. Conform unor astfel de propuneri ar fi ajuns şi Ştefania Ferencz, de profesie avocat şi fără nici un fel de experienţă pe bursă, membru de conducere CNVM – susţineau atunci jurnaliştii de la ZF.

Raluca Elena Irofti– diplomat. Afost inspector la serviciul Protocol al Primăriei Cluj şi a fost cooptată de Boc în echipa sa de consilieri de la Palatul Victoria. După plecarea lui Boc de la Guvern, Irofti a rămas în Capitală. Şi nu oricum: la sfârşitul lunii mai 2012 ea câştiga un concurs pentru ocuparea funcţiei de ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României de la Paris.

Surse din Ministerul Muncii au susţinut pentru Libertatea că postul a fost înfiinţat exact în ziua demisiei lui Boc din Guvern, iar condiţiile pentru concurs au fost în aşa fel puse încât Raluca Irofti să poată participa, deşi nu avea nici un fel de experienţă în domeniu. Poziţia de ataşat pentru probleme de muncă şi sociale este echivalentă ca grad cu cea de consilier diplomatic, pentru care este necesară o vechime în diplomaţie de 12 ani, ceea ce nu este cazul Ralucăi Irofti.

Cynthia Curt – de la asistent universitar, la consul. Cynthia Curt (37 de ani) a fost asistent universitar la catedra lui Emil Boc de la Universitatea Babeş-Bloyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul anului 2005 a fost numită subprefect al judeţului, iar în primăvara lui 2008 a debarcat la Bucureşti, pe o funcţie de inspector guvernamental. În 2012 Cynthia Curt era consul general la Barcelona.

Cătălin Baba – de la consilier, la ministrul educaţiei. Cătălin Baba (45 de ani) a fost unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai fostului premier. În 2001 era prodecan, iar în 2004, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde Boc deţinea funcţia de lector universitar.

Premierul l-a luat cu el la Bucureşti, mai întâi consilier la Guvern şi ulterior l-a promovat secretar de stat la Educaţie. În 2012, Cătălin Baba a ajuns Ministru al Educației. Nimic nou până aici, în această înșiruire preluată de pe Libertatea.ro, cu un titlu ce parafrazează filmul politic american din 1976, regizat de Alan J. Pakula, o ecranizare a cărții din 1974 cu același nume scrisă de Bob Woodward și Carl Bernstein, jurnaliștii care au investigat scandalul Watergate pentru The Washington Post.

Umblă însă vorba prin târg că în în week-end e la Grand Hotel Italia a avut loc un reușit botez, iar fericita mămică a unui prunc de sex masculin, rod al relație sale cu un cunoscut jurnalist, este chiar Ştefania Ferencz, directoare în Primăria Cluj-Napoca și noua (din 2001) mână dreaptă a primarului Boc. Mai multe pe acest subiect aici.

Oana Chiriță la Tecomm

Joi, 26 aprilie, a avut loc o nouă ediție a #eComMornings by TeCOMM Cluj-Napoca, un eveniment dedicat profesioniștilor din eCommerce și online marketing. Speakerul evenimentului, avocat Oana Chiriță, Senior Partner „Chiriță și asociații” a discutat despre implicațiile GDPR și modul de implementare.

EcomMornings reunește comunitatea magazinelor online și a specialiștilor din eCommerce într-un cadru informal, cu scopul de a dezbate teme de interes pentru industria din care fac parte. Casa de avocatură „Chiriță și asociații” a creeat un departament în cadrul firmei care se ocupă de acest aspect:

Problema cu Regulamentul general de protecție a datelor este destul de tragică raportată la amenzi și ar trebuie să fie un aspect de awareness care să facă pe toată lumea să conștientizeze că implementarea GDPR nu e un dosar PSI.

Oana Chiriță este absolventă a Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, specializarea drept comunitar, este membru al Baroului Cluj din 05-Feb-2009. De asemenea, a absolvit masterul “Studii de drept penal și drept procesual penal” din cadrul aceleiași facultăți, precum și cursurile de drept comparat ale Facultății Internaționale de Drept Comparat din Strasbourg.

Cu o experiență profesională bogată în cadrul societății de avocatură “Chiriță și asociații”, Oana Chiriță conduce activitatea de consultanţă a societăţii, precum şi cea de asistenţă în drept comercial şi al proprietății intelectuale. Oana Chiriţă este în curs de acreditare internaţională pentru aplicarea GDPR. Vorbește fluent engleza, franceza şi spaniola.

Să mori din dragoste de drujbă

Un tânăr de 37 de ani din Vrancea a fost găsit mort în maşina cu care a rămas împotmolit în pădure şi în care a ales să doarmă peste noapte, în ciuda temperaturilor extrem de scăzute. Gheorghe Pricop, din comuna vrânceană Pufeşti, a fost găsit mort în maşină, îngheţat, vineri dimineaţa, într-o zonă de pădure greu accesibilă din comună.

Bărbatul fusese cu o zi în urmă în pădure, la tăiat de lemne, dar din cauza vremii nefavorabile, respectiv zăpadă şi viscol, n-a mai putut ieşi cu maşina din acea zonă, motiv pentru care a abandonat-o. A revenit după maşină în următoarea zi, alături de un cunoscut, cu intenţia de a lua din autoturism drujba şi bateria auto.

Aventura prin pădure, până la maşină, a celor doi bărbaţi a durat şase ore, timp în care, cel mai probabil, cei doi au consumat şi alcool. Când au ajuns epuizaţi la automobil, au ales să se adăpostească în maşină peste noapte. Dimineaţa, când s-a trezit din somn, însoţitorul proprietarului maşinii a observat că partenerul său nu mai răsuflă. Citiți articolul complet pe Adevărul