Yahoo este Oath

Yahoo is now part of „Oath”

Acesta este mesajul cu care Yahoo își întâmpină de azi clienții, anunțându-i că popularul său serviciul de mail ține acum, împreună cu AOL, de „Oath” care este un membru al familiei de companii Verizon. După ce o parte din Yahoo s-a mutat în Asia sub denumirea de „Altaba”, iată o nouă etapă din procesul de rebranding. Din 15 Septembrie, userii europeni și americani vor primii informații noi despre acest grup, continuă mesajul:

Începând cu 15 septembrie 2017, avem de gând să partajăm unele informații ale utilizatorilor cu noua noastră familie.

CEO-ul AOL Tim Armstrong a postat pe Twitter logo-ul însoțit de următorul mesaj: Billion+ Consumers, 20+ Brands, Unstoppable Team. . Summer 2017. We changed our Corp value from „Pay it forward” 2 „Call to action” / we’ll take action.

Alte branduri care mai fac parte din Oath (sunt 50 în total) includ HuffPost, Engadget, TechCrunch, Flickr, Moviefone, Tumblr și Makers.

– în curs de actualizare –

Cum deosebim fake news de știrile copiate?

Într-un articol de pe cluj.pro, care este începutul unei investigații jurnalistice pe care nu mă simt capabil să o finalizez de unul singur, nefiind nici jurnalist de meserie, nici genul justițiar cu orice preț, mă întrebam dacă nu cumva este vorba de două fenomene care se întrețin unul pe altul, iar la originea știrilor false nu sunt cumva tocmai aceste știri falsificate (copiate și nesemnate).

Spun asta din proprie experiență, cu riscul de a recunoaște că și eu am picat în această capcană. Mă refer la o situație în care am preluat o știre postată pe wall-ul unui prieten „virtual”. Acea știre (despre un artist local) s-a dovedit eronată, dar eu am înhățat-o pe nemestecate, pentru că avea iz de noutate, fără a mă mai deranja să o pun la îndoială. De fapt, nu de un deranj al verificării era vorba, pentru că am intrat pe un site străin, al unei organizații reputate, pe care chiar l-am citat, încercând să merg pe urma știrii.

Problema a fost că nu mi-am pus întrebarea: a real or a fake news? deoarece sursa mi se părea credibilă. Așa că referința mea nu a făcut decât să sporească toată confuzia, iar știrea a fost preluată chiar de B1TV. Culmea, imediat după publicare i-am mulțumit persoanei de pe wall-ul căreia am preluat informația, cu care am avut chiar o scurtă discuție. Iar concluzia mea este că doamna respectivă nu a acționat în cunoștință de cauză (cu rea-intenție, adică) ci fiind o apropiată sau o admiratoare entuziastă a artistului respectiv, a făcut o confuzie.

Confuzie amplificată de mine (interesat de știrile locale) și preluată de o a treia sursă, și propagată la nivel național. Un fel de comedia a erorilor, sau lanț al slăbiciunilor? Cert este că de atunci înainte, am devenit mult mai atent la sursa informațiilor, chiar și atunci când ele vin din partea unor persoane reputate sau bine intenționate. Nimeni nu este infailibil, dar asta nu înseamnă că erorile nu se pot corecta.

Facebook introduce un buton nou

Iată că butonul Facebook de raportare a ştirilor false este în sfârșit anunțat ca disponibil și în versiune românească. Noutatea introdusă de Facebook se referă la posibilitatea de a raporta o anumită ştire ca fiind falsă direct în News Feed. Dacă ştirea primeşte mai multe report-uri de la utilizatori, atunci în dreptul ei va apărea un semn distinctiv care va alerta pe ceilați că este o știre falsă.

Acesta este un prim semnal că Facebook recunoaște în sfârșit că informaţiile false reprezinta o problema pentru cei care îşi iau informaţiile exclusiv de pe rețeaua de socializare. Fondatorul Mark Zuckerberg (care susținea până acum că doar 1% din informații sunt fake) a declarat că:
Aceşti paşi ne vor ajuta să reducem dezinformarea şi să blocăm mesajele spam de pe urma cărora profită anumiţi autori
Posibilitatea de raportare exista și până acum (I don’t want to see this), ea fiind extinsă cu variantele explicative ale raportării (Cred că nu ar trebui să fie pe Facebook  = I think it shouldn’t be on Facebook – deși exista și varianta Spam) la care s-a adăugat în următoarea fereastră, care întreabă Ce nu este în regulă cu această postare? explicitul Este o ştire falsă sau It’s a fake news story, după cum puteți observa în print-screenul de alături. Deși am întâlnit și eu destule știri aiurea, nu m-am gândit până acum să le raportez, mulțumindu-mă să le ignor, deoarece consideram că e treaba lui Zuckerberg să-și facă ordine în propria ogradă. Dar de azi am să încep să folosesc opțiunea, pentru că văd că nu se descurcă și este nevoie ca și userii să ajute la deratizare.

Cine este interesat de războiul hibrid?

Un specialist al conspirațiilor, fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție la sfârșitul săptămânii trecute un război hibrid care s-ar putea pregăti la granițele României.

O spun cu responsabilitatea unui om care înțelege procesele.

Poate fi începutul unui război hibrid, numai că, spre deosebire de Ucraina, România e în niște structuri euro-atlantice. E greu să se întâmple ce s-a întâmplat în Ucraina, dar nu e exclus!

Fără să comentez afirmația făcută de Băsescu joi, într-o intervenție telefonică la B1 TV, mi-am propus să încerc să lămuresc acest termen, drept pentru care spicuiesc dintr-un interviu cu Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), pentru ziare.com, preluat de timpul.md.

Ce înseamnă război hibrid?

Această sintagmă nu are o definiție clară, similar cu aşa-numitele „conflicte îngheţate” – așa că nu este prea clar ce înţeleg prin acești termeni nici măcar cei care utilizează și vehiculează sintagma. Neaflându-se până de curând în terminologia militară, ea poate fi asociată în principiu cu un război nedeclarat al unui stat către altul, un război în care nu este vorba doar de componente militare, acestea nefiind explicite. Războiul hibrid este o agresiune care creşte că o ciupercă pe un mediu deja cu probleme – pe care îl ia treptat în posesie – atâta doar că sămânţa este aruncată din exterior.

Sunt atacate relațiile interetnice și slăbiciunile de ordin social, instituțional (mai ales cele nefuncționale și corupte), dependenţa economică sau energetică, iar propaganda are ca vector de transmisie internetul și rețelele sociale. Bazat pe acest gen de slăbiciuni, un război hibrid comportă acţiuni diverse, de la terorism la propagandă mediatică, trecând prin acţiuni militare neregulate şi neasumate. Un stat slab este ţintă predilectă a unui război hibrid. Iar un stat slab este acela fără instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi sau chiar ostili lui, măcinat de corupţie și uşor de infiltrat la nivelul deciziei strategice. Toate aceste caracteristici pot fi aplicate situației actuale a României, și identificate ca făcând parte din arsenalul războiului hibrid.

Ce rol joacă presa în acest „război”?

Presă joacă un rol în orice tip de război, dar într-un război nedeclarat, rolul ei este unul semnificativ. În sociologie există la un moment dat o teorie despre efectele mass-media în termeni de „injecţie”: cum se constată o problemă (o „boală”), se injectează o campanie media şi opiniile cetăţenilor sunt modificate radical. Această teorie a mass-media ca „injecţie” este însă una care păcătuiește prin exces.

Ca teorie, aceste afirmații despre războiul hibrid merită citite dar nu ca și avertisment sau sperietoare. Ele sunt interesante în măsura în care putem învăța să facem diferența între știrile reale și cele induse, care au drept scop influențarea mass-media. În această lumină, iată și o succesiune de evenimente care au putut fi observate recent, despre care se poate pune întrebarea dacă nu cumva sunt ceva mai mult decât simple… coincidențe :

  • Bulgarii, o nație ce pare să-și îndrepte decisiv atenția către Moscova prin alegerea noului președinte (fost general de aviație) rusofil Rumen Radev, au organizat un miting de solidaritate cu protestatarii din Piața Victoriei, fără a da vreo explicație rezonabilă asupra acestei decizii.
  • În același timp, ziare celebre precum The Guardian solicită cititorilor să-și exprime părerile și să facă donații, întrucât nu-și pot permite să trimită reporteri pe teren.
  • Mișcarea tinerilor români este numită The cell-phones Revolution și a atins un punct critic în momentul în care s-a făcut uz de simbolurile naționale precum tricolorul, sau la Cluj, unde un grup de tineri artiști au intervenit asupra unui monument semnând grafitti-urile cu pseudonimul Banksy.

La 60 de ani de la plecarea rușilor, vin americanii

Patru regimente deplasate pe flancul sudic NATO

O știre care mi-a atras atenția astăzi este cea a sosirii primului batalion de militari americani în România. La 25 km de Constanța, în baza militară aeriană Mihail Kogălniceanu (fostă Karamurat) a ajuns astăzi Batalionul Vulturii luptători.

Fighting Eagles este format din 500 de militari ce au în dotare tancuri M1 Abrams, vehicule de luptă M2 Bradley şi mortiere autopropulsate calibrul 155 mm M109A6 Paladin, conform unui comunicat transmis ieri de către MApN. Batalionul este cea mai mică unitate capabilă de operațiuni militare independente.

Batalionul american a fost dislocat ieri din Polonia, de la baza militară Zagan, ca parte a angajamentului SUA în asigurarea securităţii flancului estic al NATO, în cadrul Operaţiunii Atlantic Resolve. Practic, de la plecarea batalioanelor sovietice care au staționat România timp de 10 ani (din 1948, cei 35.000 militari rămași au fost considerați suficienți pentru țara noastră) este pentru prima oară când găzduim un batalion străin – desigur, în alte condiții geo-strategice.

Rușii controlau România cu trei divizii

Faptul că rușii au reușit să controleze România cu nici trei divizii (două de tancuri și una de infanterie) și câteva regimente de aviație s-a datorat, potrivit rumanianilitary.ro faptului că aceștia au fost însoțiți de consilieri militari responsabili cu sovietizarea armatei române, ofițerii considerați fideli regelui fiind eliminați.

De asemenea, potrivit sitului citat, nu a fost vorba de o retragere deplină în 1958, România fiind obligată a găzdui în Dobrogea muniţii, carburanţi, lubrefianţi, materiale de punte şi alte feluri de obiecte de rezervă pentru Forţele Armate ale OTV, cât şi pentru Flota URSS din Marea Neagră. Totodată, în capitala României şi-au desfăşurat activitatea până la desfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia consilieri militari sovietici, care au primit în scop propagandistic, din 1957, denumirea de specialişti militari.

Surse militare confirmă că această misiune a militarilor americani în Europa este cea mai mare desfăşurare de forţe de la Războiul Rece. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cursul lunii trecute că:

Aceste acţiuni ameninţă interesele noastre, securitatea noastră.

Americanii vor fi completați de englezi

Batalionul 1 american sosit azi în România face parte din Brigada 3 Blindate care dislocase 3.500 de soldați și 2.800 de piese de tehnică militară din Fort Carson – Colorado, având ca destinație opt țări din centrul și estul Europei. Prima oprire  (debarcare) a avut loc în Bremerhaven – Germania, la începutul lunii ianuarie 2017. Unitatea americană va staționa în România pentru nouă luni, după care va fi înlocuită de altă unitate de luptă, asigurând o prezență consistentă, bazată pe rotație continuă în Europa (Bulgaria și Estonia printre celelalte 6 țări din Est).

Colonelul Christopher Norrie a ținut o conferinţă de presă la Zagan, în care a declarat că unitatea sa, renumită pentru „letalitatea ei”, are o misiune defensivă în Europa:

Nu am nicio îndoială, vom descuraja în mod credibil orice ameninţare în zonă.

a precizat colonelul Norie, adăugând că:

În cel mai scurt timp unitatea va fi gata de luptă.

În cursul acestei luni, tot în cadrul Operaţiunii Atlantic Resolve, vor ajunge în Europa încă 400 de soldaţi din Regimentul 501 Aviaţie de la Fort. Și acești militari americani vor fi în misiune tot nouă luni, cu 24 de elicoptere de atac AH-64 Apache în dotare . Unitatea este considerată un batalion de atac şi va avea misiuni de  instruire în toată Europa, în special în România, Letonia şi Polonia, potrivit curierulnational.ro. Aceștia vor fi completați de forțe Typhoon ale RAF, care for fi găzduite la aerobaza Mihail Kogălniceanu timp de patru luni, după cum confirmă aici theguardian.com.

The Typhoons will be based at Mihail Kogălniceanu Airbase, Romania, for up to four months in 2017.

Iohannis, campanie electorală sau?

Aceste desfășurări de forțe ar putea avea legătură și cu acțiunile recente ale președintelui Iohannis, despre a cărui schimbare evidentă de comportament se zvonește (din surse neverificate) că s-ar datora serviciilor unei echipe de consultanți americani, în frunte cu Dick Morris. Fost consultat al lui Bill Clinton, americanul a plecat din țară în urma unui scandal, după care a lucrat în campaniile electorale românești, iar acum se zvonește că este adus să repare treburile făcute cu ajutorul… consultanților israelieni.

 

Website sau blog, ce mare diferență?

Resuscitarea blogging-ului

Recenta introducere (la sfârșitul anului trecut) de către firma Automattic (posesoarea platformei de blogging WordPress.com) a domeniilor .blog a fost privită de mulți ca o încercare de resuscitare a bloggingului. Chiar dacă vine cu speranțe de mai bine, ca orice schimbare, nu e vorba doar de atât, mai ales că noua „față” a WordPress-ului titrează că:

WordPress powers 27% of the internet

iar domeniile .blog sunt oferite din start pentru $2,99/lună, ceea ce arată destul de clar că este vorba de pasul (normal) de monetizare a serviciilor oferite gratuit. Pas pe care oricine trebuie s-o facă la un moment dat, ca să nu dispară de pe piață – vezi cazul Yahoo!, care mai supraviețuiește doar în Asia sub denumirea de Altaba. Înainte de alte aprecieri, să vedem întâi care este diferența între site și blog și apoi, cum ne putem da seama dacă citim un blog sau un website?

Diferența între website și blog

Prezența pe web a unei persoane sau companii se concretizează printr-o adresă de genul 181.89.46.98. Web-ul în sine și-a luat această denumire pentru că este o pânză, o rețea de pagini care convertesc aceste adrese în cifre în adrese care pot fi reținute de om, cu litere – de genul www.cluj.pro. Un bun comunicator își va deschide un blog – și nu ca să obțină un profit din el, în vreme ce o persoană pragmatică ar putea fi tentată mai degrabă să-și înființeze o companie: de exemplu una de PR.

Așadar unei persoane i se potrivește un blog, iar o companie mare, cu o misiune distinctă, clară, asumată, își va face un site de prezentare. Că și compania poate alege să includă în site o pagină de blog, care să stimuleze interactivitatea în relațiile cu clienții săi, este o altă problemă, dar siturile de prezentare ale firmelor necesită alt gen de interactivitate: o pagină de contact, formulare de înscriere la newsletter, butoane gen call to action: buy now, șamd.

Cazul siturilor de știri

Despre cum distingem între un site și un blog am mai scris aici. Cum facem însă distincția între un site de știri și un blog de știri (ultimul, de cele mai multe ori, fiind unul de scandal ori de dezinformare)? Prin intersecția știrilor cu social-media, presa ajunge un analist al știrilor de ieri, iar activitatea omului de presă nu mai poate viza doar colportarea știrii în sine, ca element de noutate, ci prezentarea ei într-un context complex – ce ține atât de arhivele / memoria fiecăruia, cât și de capacitatea de interpretare a celui care scrie articolul.

Este mai greu să distingi între un site de știri și un blog decât între un site de firmă și un blog. Există situri de știri la care scriu mai multe persoane, dar asta nu le face încă să se deosebească de un blog colectiv. Un asemenea blog, chiar dacă prezintă opinii diverse, nu are o misiune asumată, iar persoanele care scriu pe el nu se pot pune de acord cu respectarea unei politici editoriale (poziții clare, mesaje bine structurate, existența unor rubrici regulate care să-i ușureze cititorului receptarea informației, etc).

Că este posibilă și asumarea unei misiuni perverse, cum ar fi răspândirea de știri mincinoase ori partizane, asta e deja altă poveste.

 

RoTLD renunță la taxa anuală

ROTLD intenționase introducerea unui tarif anual de mentenanță pentru domeniile .ro. Partenerii săi (registrarii, de regulă firme de hosting), considerând că detaliile implementării unui tarif anual trebuie stabilite numai după consultări publice, au trimis o scrisoare deschisă prin care semnalau neajunsurile introducerii unei asemenea taxe (de 7,8 eur). Taxa sau tariful de mentenanță anual venea după ce domeniile .ro fuseseră vândute „pe viață”, iar noul tarif se cerea achitat inițial pentru 5 ani, adică 7,8 x 5 = 39 eur+TVA (după cei 50 usd+TVA achitați la prima achiziție), urmând apoi să se achite 7,8 eur+TVA pentru fiecare an de rezervare a domeniului .ro dorit.

Potrivit unui comunicat trimis hotnews, ministrul comunicațiilor Augustin Jianu a mandatat azi membrii Consiliului de Administrație ai Institutului Național de Cercetare în Informatică (ICI) să-și anuleze decizia anterioară privind introducerea de la 1 iulie 2017 a unui tarif de înregistrare și mentenanță anuala pentru domeniile .ro. Un proiect de lege privind administrarea domeniilor .ro ar urma sa fie lansat în dezbatere publică în vara acestui an.

350.000 boți Star Wars pe Twitter

Cercetătorii britanici de la University College din Londra au resimțit recent o tulburare în situația Forței. Ei au descoperit sute de mii de botneți ascunși pe Twitter care au răspândit tuituri cu citate aleatoare din Star WarsShi Zhou și studentul său Juan Echeverria Guzman au dat accidental peste acești botneți, studiind un eșantion aleatoriu de 1% din utilizatorii Twitter, dintr-un total de 6 milioane de conturi în limba engleză. Când au trasat apoi locațiile acestora pe harta lumii, a apărut un model suspect. Mai mult de 3.000 dintre ei se încadrau în două dreptunghiuri ciudat de uniforme: unul acoperă aproximativ Europa și Africa de Nord și altul America de Nord. 

Cercetătorii au examinat manual textul acestor tuiuri, găsit fragmente aleatorii din Star Wars, multe începând sau încheindu-se cu un cuvânt incomplet sau incluzând hashtag-uri plasate la întâmplare. Examinarea datelor asociate celor 4,942 de conturi a dus la identificarea a 3,244 de boți cu următoarele caracteristici:

  • tuituiesc doar citate aleatoare din Star Wars;
  • utilizează hashtag-uri asociate unor cuvinte aleatoare pentru a agăța followerși;
  • nu re-tuituiesc niciodată și nici nu menționează alți utilizatori de Twitter în mesaje;
  • fiecare bot a realizat 11 sau mai puține tweet-uri de la începutul activității; 
  • fiecare are între 10 și 31 de prieteni;
  • boții preferă „Twitter pentru Windows Phone” ca mediu de propagare.

Așa că, dacă utilizați sistemul Windows pe smartfonul dvs (Nokiar că v-am nimerit aici), May the Force be with you!