Clujul și fondurile UE, Boc și țestoasa

După cum arată Cluj.pro, în aceste zile s-a prelungit cu trei luni termenul până la care municipiile mai pot depune cereri de finanțare pentru POR 2014-2020. Așadar, Clujul mai poate accesa fonduri europene aferente acestui program, numai să vrea – și să-l anunțe cineva și pe vajnicul primar Emil Boc.

Dar dacă pe siturile altor Agenții de dezvoltare regională (centru sau vest) anunțuri privind prelungirea termenului de depunere pentru proiecte POR au apărut încă de ieri, ADR Nord-Vest este în… vacanță? Prelungirea termenelor de depunere are loc, de regulă, atunci când proiectele depuse nu corespund axelor sau nu acoperă integral fondurile alocate, fiind afectat astfel gradul de absorbție al fondurilor europene.

Dar după articolul elogios despre Cluj publicat în The Economist, ce mai contează pentru Cluj fondurile europene? Avem prestigiu, avem valoare. Inspirat de imaginea cu țestoasa din biroului primarului, jurnalistul Actual de Cluj Cătălin Suciu a postat pe pagina sa de facebook câteva dialoguri în situații imaginare, precum „Viorica Dăncilă vine la Cluj”:

„Totul e pregătit pentru vizita înaltei demnitare. Viorica ajunge, finalmente, la primăria de pe Moților, după ce, inițial, s-a dus pe Eroilor, la primăria veche.

– Bună ziua, domnule primar.

– Doamnă prim-ministru, bine ați venit la noi, la Cluj.

Din acvariu, Boczzila chicotește și se schimonosește spre Emil, să-l facă să râdă. Îi arată lăbuța dreaptă, țopăie și râde în felul său unic. Emil, abia stăpânindu-se, îi face semn să înceteze că totuși, a venit prim-ministrul.

– Cum a fost drumul, doamnă? Ați călătorit bine?

– Domn primar, minunat. E cel mai frumos anotimp. Să vedeți, înainte să vin la Cluj, am trecut și prin Maramureș, la Oradea. Apoi am vizitat și Baia-Mare, în județul Satu-Mare. E superb, domnule primar.

Boczilla stă pe carapace și dă din piciorușe, prinzându-se cu labele din față de stomac. Plânge, efectiv, în timp ce Boc creează o diversiune și-și scapă paharul cu apă sub birou, să poată râde și el.

– Dar ce aveți aici în acvariu? Văd că țineți o broască.

Emil își trage suflul, își șterge lacrimile de la râs și dă cu capul de birou, dar se ridică ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Boczilla țipă din acvariu:

– Broască e Vîlcov, ăla, fă, proastă, nefericito, incultă ce ești.

– E o țestoasă, doamnă, răspunde Boc și pufnește în râs, ca un școlar din ultima bancă.

– Dar de ce râdeți, domnule primar? Dacă e să fie, să știți că am vrut să vin la o dată posterioară și poate vorbim pentru o dată anterioară. Așa, dacă mă luați cu râs și cu lucruri din ăștia, nu mai vin la Cluj, oricum am o vizită în Bulgaria, la Belgrad și nu prea am timp de prostii.

– Doamnă, vă rog să mă iertați, nu are legătură. Eu râd că sunt bucuros, sunt foarte fericit că ați venit și pe la noi. Poate discutăm puțin și despre nevoile Clujului.

– Mda, domnule primar, păi am văzut că ați făcut Alianța Estului, cu Timișoara, cu Arad, cu Oradea din Maramureș să luați bani de la Banca Monetară sau de la Uniune. Vă descurcați voi și oricum, până în douăzecitreizeci faceți metrou. Oricum, orice om îi place de dumneavoastră, cu metrou sau fără metrou.

Boczilla și-a schimbat culoarea din verde în roșu. Râde cum n-a mai râs în toată viața ei de țestoasă, iar Boc simulează un apel telefonic, se scuză și se închide în baie, unde își mușcă limba și degetele. După cinci minute de râs, revine la masă.

– Doamnă prim-ministru, vă mulțumim. haideți să facem cumva, totuși, măcar în privința alocărilor bugetare. Clujul a pierdut sute de milioane de euro de la guvern. Nu este echitabil, nu e legitim.

– E chitabil sau nu, asta e situația. Nu e chitabil, improbabil sau probabil, dar asta e.

Boczzila aruncă din acvariu cu biluțe din hârtie spre Boc. Imediat primarul o anunță pe Dăncilă că trebuie să-l primească în vizită pe ambasadorul Angliei.

– Bine, domn primar, mare lucru. Pentru englejii ăștia, pentru chineji, pentru poloneji m-ai dat afară? Domnule primar, v-am tăiat de la buget pentru asta încă 100 de milioane. Dăncilă iese dezmăgită din biroul lui Boc.

Boc și Boczilla râd în sfârșit în intimitatea lor.

– Boss, tot răul spre bine. Data viitoare când mergi la monolog la radio, o dai pe piață și pe asta cu suta de milioane. Maestre, ești primar pe viață la Cluj”.

Pamflet și dialoguri: Cătălin Suciu, foto: Raul Ștef

Leave a Reply