Accident prevenit

Doi jandarmi clujeni au salvat viața unui bărbat maghiar care a căzut din tren, anunță Inspectoratul județean de Jandarmi. Vineri, 18 mai, în jurul orei 14.20, plutonier major Claudiu Hădărean şi plutonier Paul Berci din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Cluj se aflau în misiune de asigurare a ordinii şi siguranţei publice pe peronul Gării din Cluj.

În momentul plecării trenului internaţional care mergea la locul de pelerinaj catolic din Şumuleu-Ciuc, au observat un bărbat în vârstă care a alunecat de pe scara trenului, căzând între linia de cale ferată şi peron. Jandarmii au reuşit să-l scoată pe bărbat de sub roţile trenului, prevenind  o tragedie.

După oprirea trenului, pelerinul a urcat pentru a-şi continua călătoria ocazionată de sărbătorirea Rusaliilor Catolice.  La Mănăstorea franciscană de la Şumuleu-Ciuc liturghia de Rusalii se oficiază la un altar în aer liber așezat pe dealul Şumuleu. Traseul către locul procesiunii este deschis de cordonul oficial, format din preoţi şi pelerini, care poartă Laborumul – steagul sfânt al Şumuleului.

De la Dermata la Farmec

De la Dermata (vechea denumire a fabricii de încălțăminte Clujana) la Farmec, ultimele vestigii ale marii industrii socialiste dispar, sau se transformă și se adaptează la realitățile pieței concurențiale moderne.

Ce s-a schimbat de atunci? Prin ce diferă producția de bunuri și cum de aceste întreprinderi organizate astfel încât să nu depindă prea mult de furnizori, nu au mai făcut față. Despre începuturile Dermatei am scris aici, ca și despre încercările prin care a trecut fabrica de păpuci.

La primul său faliment, cel din perioada interbelică, toată elita clujeană a contribuit la revirimentul fabricii de încălțăminte. Atunci s-a făcut societatea pe acţiuni și toți oamenii cu bani ai orașului au devenit acţionari. La cel de-al doilea, a fost plin doar de bune intenții: datoriile au fost convertite în acțiuni, pe care nu le-a mai cumpărat nimeni – deși doritori ar fi fost.

Cam la fel s-a întâmplat și la CUG, în anii 90. De privatizarea prin sistemul MEBO au fost interesați mai degrabă directorii colosului industrial, dar aceasta nu a fost urmată și de o recapitalizare, iar banii pentru plata „acțiunilor” au provenit tot din veniturile generate de industria nerentabilă. Nu este de mirare că tot acest transfer de proprietate nu s-a finalizat prin altceva decât… o afacere imobiliară.

Nu este niciun secret că singura șansă a supraviețuirii pe piață sunt investițiile: doar în 2017, Farmec a pus la bătaie 650.000 de euro pentru modernizarea și retehnologizarea producției, selectarea și dozarea optimă a ingredientelor active, alegerea unor ambalaje ergonomice și sigure în utilizare. Depozitele noi ale fabricii ocupă 5.000 mp, iar suprafața de producție din Cluj-Napoca, unde s-a optat pentru depozitarea pe verticală, a fost extinsă.

Practic, fabrica își va dubla producția. Unitatea are propria sa flotă de transport, de 250 de autovehicule în toată țara, iar distribuția este concentrată în orașe mari ca București, Brașov sau Timișoara. Farmec generează cu 700 de salariați afaceri anuale de 45 de milioane de euro. Fabrica din Cluj și-a depășit statutul de ultim artefact al industriei socialiste, lansând sau rebrenduind 100 de mărci proprii pe an, capacitatea sa anuală fiind de 27 de milioane de produse.

Compania are certificare internaţională GMP și exportă în 30 țări. “Din păcate, pentru o firmă de talia noastră nu sunt disponibile linii de finanțare din bani europeni, lucru anormal. Efectiv nu ne încadrăm nicăieri. Iar, în România, majoritatea ajutoarelor de stat se duc către companiile străine” afirmă directorul general, Mircea Turdean, pentru transilvaniabusiness.ro. Sursă foto: Cluj.com

– continuă aici și aici

Câte situri web sunt în România

Din decembrie 1991 , când Tim Berners-Lee a finalizat web 1.0, iar internetul căpătase o interfață pe care puteai s-o folosești și până acum  au trecut 27 de ani. În lume există 1 miliard de situri. Un sit web are în componență mai multe pagini, iar Google indexează 50 de miliarde de pagini.

În România există sub un milion de situri cu extensia.ro, conform registrului de domenii RoTLD: mai precis, 964.294.  Iar cifra este în scădere, deoarece de la data de 1 martie 2018, RoTLD a implementat sistemul de înregistrare și mentenanță anuala pentru domeniile „.ro”.

Dacă până acum acestea se înregistrau „pe viață”, adică nu exista termen de expirare, de o lună și jumătate domeniile.ro se vor reînnoi pe o perioadă limitată de timp, minim 1 an și maxim 10 ani. Pentru reînnoirea numelor de domenii, posesorii trebuie să achite contravaloarea serviciului de mentenanță anuală, pentru perioada dorită, prin partenerul RoTLD care administrează domeniul.

Astfel, se presupune că în jur de 30% din domeniile înregistrate se vor elibera. La o populație a globului de 7.6 miliarde persoane există 5,1 miliarde utilizatori unici(?) de telefoane mobile și 4 miliarde utilizatori de internet, din care 3 miliarde folosesc social media. Cele mai vizitate situri din lume sunt Google, Facebook, YouTube, Baidu şi Xvideos.com (sursa: SimilarWeb).

Din milionul de situri românești, doar 11.000 au traficul monitorizat prin trafic.ro iar jumătate, adică 5.500 situri, prin t5.ro, ambele folosind chei de la google analytics. Există o hartă a internetului, care încearcă să afișeze într-un format grafic, fără a le alinia pe o suprafață, siturile web și legăturile dintre acestea. Harta poate fi accesată aici.

Cum a evoluat internetul? Dacă din 1991 până în 1999 au apărut primele 3 milioane de situri web, majoritatea erau statice, de tip read-only, având interacțiune minimală cu utilizatorul. Din 2000, Web 2.0 inaugurează internetul de tip read-write, ajungându-se până în 2006 la 85 milioane de situri și apariția bloggingului și a social-media.

Atunci apar cele două situri care vor schimba regulile „jocului” pe internet: Wikipedia și Facebook. Forma curentă în care se organizează rețeaua, numită și Web 3.0, este una semantică. În Web 3.0, google va gândi – ceea ce încă nu face acum, doar își perfecționează tehnicile IA – și va semantiza lumea.

Urmează Web 4.0: The Internet of Things, în care se presupune că Google va avea o formă și va rezolva totul în locul nostru, va comunica cu lumea înconjurătoare populată de obiecte inteligente, ba chiar va… gândi în locul nostru. Trecerea de la un Web la altul scade efortul cognitiv, scade și capacitatea de decriptare și de stocare a cunoștințelor. Informațiile vor fi sumarizate, în pastile ușor de înghițit și de digerat.

 

Răsună valea de siliciu

Primul unicorn românesc – o firmă din IT care aduce sute de milioane de euro din fonduri de investiții și a cărei capitalizare depășește un miliard de dolari – a anunțat achiziția platformei Smart Data de la Recognos.

UiPath, o companie de IT specializată în automatizarea proceselor industriale, prin robotizare, anunță săptămâna aceasta deschiderea celui de-al doilea său birou din țară după cel din București, la Cluj.

Conducerea biroului va fi asigurată de Andrei Roth, fostul manager al Recognos. Acesta a declarat că:

Profesioniști dedicați conduc expansiunea UiPath pe aproape toate continentele și știu că echipa noastră locală va sprijini semnificativ creșterea primului nostru unicorn.

Fondată în urmă cu 18 ani, firma de IT clujeană Recognos se mută în „ograda” unicornului cu tot cu echipa de specialiști care a contribuit la dezvoltarea platformei. Daniel Dines, CEO și Co-Founder al UiPath, a declarat că acesta…

…este al patrulea hub UiPath de developeri, iar mințile inteligente ale Clujului vor lucra într-o echipă cu adevărat globală alături de experții noștri din București, Bellevue în SUA și Bengalore în India.

Biroul din Cluj se va lucra pe tehnologie .NET iar managerii anunță deja angajări: se caută developeri .NET seniori și developeri RPA.

Echipa .NET din Cluj va dezvolta software pentru activități principale ale platformei UiPath, iar developerii RPA vor sprijini implementările și partenerii companiei din țările vorbitoare de limbă germană. Pentru mai multe informații despre planurile de recrutare din Cluj, aplicanții se pot întâlni cu echipa de HR a UiPath la standul companiei din cadrul Conferinței DevTalks.

Conferința are loc la Cluj începând de mâine, 16 mai, iar echipa de HR a UiPath va răspunde întrebărilor aplicanților. Andrei Roth, managerul biroului din Cluj, consideră că:

Talentele Clujului merită pe deplin mediul de lucru unic și cultura de companie pe care le oferă UiPath. RPA revoluționează însuși conceptul de muncă, iar UiPath este o companie vizionară, aflată în primele rânduri ale acestui fenomen global.

Mai multe informații despre oportunitățile de carieră din UiPath găsiți la https://www.uipath.com/jobs, unde publicate patru anunţuri de angajare pentru biroul din Cluj. Compania fondată de români are sediul la New York, este specializată în softuri de automatizare a proceselor și evaluată la 1,1 miliarde de dolari.

UiPath a primit recent o investiție în valoare de 153 de milioane de dolari de la un grup de investitori din care face parte și CapitalG, un vehicul de investitii deținut de Alphabet (compania-mamă a motorului Google).

Orașul demagnetizat

Venit în weekend pe-aici cam incognito (pentru o vizită „de lucru”), ministrul culturii a lăudat ce se întâmplă  în domeniul cultural, spunând că: „este un model care merită amplificat la nivel național”. George Ivașcu a fost director de teatru (din 2007, managerul și fondatorul Teatrului Metropolis din București) așa că la Cluj-Napoca a avut vizite la Operă și la Teatrul Naţional „Lucian Blaga”, Teatrul Maghiar de Stat, Opera Maghiară de Stat și Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei.

Probabil că și la Filarmonică s-ar fi dus, atâta doar că n-are sediu.  Sunt curios cum va resuscita prezența sa proiectele majore ale urbei. A long time ago (acum 2-3 ani) Clujul se visa oraș cultural. Anul trecut se insista, în special cu referire la Cluj, pe formula magică „oraș magnet”. De la ultima ediție Untold încoace însă, clujeanul admite așa, cu jumătate de gură, că nu vrea decât un soi de entertainment.

Printre discuții siropoase despre orașe-magnet și mesaje laudative care gâdilă orgoliul ardelenesc, ar fi cazul să vedem și ce modele are Clujul. Orașul care se vrea capitală a Ardealului n-ar trebui să se mulțumească cu statul de „model”, ci să țintească mai sus, pentru că riscă să rămână cu magneții și bazaconiile propagandei. Orașul are nevoie de investiții serioase în infrastructură, cea veche nemaifăcând de multă vreme față. După vizita de ieri a ministrului, azi la amiază orașul era blocat.

Pe grupul de facebook Info trafic jud. Cluj, șoferii au anunțat în jurul amiezii trei locații cu trafic îngreunat: „evitați Victor Babeș” apoi „probleme la urcare pe Republicii, stau de 20 de minute în același loc”, iar în jurul orei 12, un alt accident pe Calea Baciului: o femeie de 70 de ani a fost surprinsă pe trecerea de pietoni de un jeep Mercedes cu numere de București și s-a format o coloană de mașini până la gară. De ieșirile spre Florești, Apahida, Baciu sau Chinteni nici nu mai are rost să vorbim. Orașul este tot mai greu circulabil, tot mai puțin respirabil.

În astfel de condiții, degeaba te lauzi cu autobuze electrice, când la marginea Clujului, la Pata Rât, muntele cu deșeuri se aprinde de 25 de ori pe an, după care crește și marea de levigat. Pagina de Facebook a primarului Emil Boc n-are să-l ajute cu nimic când această bulă pe care o umflă cu migală de vreo 3 ani (Clujul pe o hartă, Clujul de 5*) se va sparge. Și nici pe noi, admiratorii mai mult sau mai puțin pasivi ai „realizărilor” mărețe.Proprietarul Liberty Technology Park (LTP) Cluj, Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova, avertiza în urmă cu un an și jumătate:

Clujul este un oraş închis, mai puţin prietenos pentru investitori. Unii au speranţa să nască aici un Google, un Facebook, dar Clujului îi lipseşte acel bazin uman de talente – acesta trebuie extins, să creăm o densitate foarte mare de talente.

„Trebuie să deschidem Clujul, să facem un ecosistem atractiv de afaceri, nu doar că e locul unde străinii vin sporadic să bea bere la nişte festivaluri”.

Noi am adus la un loc mari companii, start-up-uri, incubator de afaceri; unele dintre acestea chiar au fost exportate pe milioane de dolari în Silicon Valley.

Aici e nevoie să le concentrezi în acel City, nu să împrăştii companiile în clădiri apărute în toate cartierele. Ne lăudăm că suntem oraşul tehnologiei, dar parcarea pe care vrei să o plăteşti prin SMS nu există.

Internetul e mai bogat cu X.000 situri, de azi

Pe situl de știri G4media.ro nu găseați ieri niciun articol mai nou de 7 mai – când WebFactor era down (de azi probabil că-și vor recupera arhiva). Urmează, în ordine descrescătoare a ratingului, mihaivasilescublog.ro, creativemonkeyz.com, groparu.ro și TvDeCe. Acestea sunt primele 5 situri (în ordinea importanței) afectate de căderea de 4 zile (luni-joi) a firmei de găzduire WebFactor.

Dintre blogurile ardelene a mai ramas în picioare cel al lui Hadean, deci dependenții de blogosferă au avut totuși ce mânca. Dintre clienții mai cunoscuți ai WebFactor, atât G4media cât și Gaben s-a repliat rapid, la fel și Elis Pavaje (elis.ro), în schimb au dispărut din online Editura Limes și Cotidian Transilvan (un jurnal cu rating mai mic decât editura celuilalt Petean, sic!).

Ieri, în timp ce Vasile Manu se simțea singur (sic!), ocazie cu care am aflat și eu cum e cu A-listerii, actualy, am constatat că principalul site de știri din grup (cluj.pro) urcase cu 20.000 de poziții, apropiindu-se de cifra relevantă de 1.000.000 (dacă nu știați, un website nu contează dacă nu e în primele 1.000.000 din lume și primele 10.000 din țara despre care scrie), azi am observat că a scăzut tot cu 20.000 de poziții.

Explicația e simplă: WebFactor și-a mutat serverele în ograda SimpliQ, iar siturile s-au propagat din nou pe web. În prima noapte post-industrială și post-apocaliptică din acest weekend vor răsuna, tăcute dar victorioase, tastaturile chicklet ale bloggerilor care au făcut mâncărime la degete, compunând cele mai pesimiste scenarii: păi dacă le pică și paginile de Facebook, cine-i mai citește?

Bine că blogosfera și-a revenit, trăiască internetul! Fără blogosferă, trinetul (Facebook + Google + Twitter) parc-a fost mai sărac, sau mai nesărat. Cu sau fără iepuri, hostingul a devenit de săptămâna asta mai important pentru bloggeri. Oricum, prevăd că mare parte vor dormi în cloud în acest weekend…

Webfactor își mută serverele?

Se pare că Webfactor se va muta într-o nouă locație unde încearcă să-și reia activitatea, după litigiul cu cei de la TCI, unde a rămas cu restanțe la curent. De două zile această situație neplăcută ține jumătate din blogosfera.ro pe jar. Cei mai multi clienți ai firmei sperau să-și recupereze siturile în jur de ora 17, dar nici acest termen nu a fost respectat.

Unii bloggeri care au avut backup-uri la situri (ca gaben.ro) s-au mutat deja la alte firme de hosting, dar alții încă mai așteaptă, probabil și de teamă ca nu cumva, din răzbunare, patronul WebFactor Horia Vasiliu să le șteargă bazele de date. Antecedente există: a pățit-o Julius Constantinescu, căruia Vasiliu i-ar fi șters arhiva în urma unei discuții telefonice în contradictoriu (vezi imaginea de mai jos).

N-am avut ocazia să-l cunosc pe Horia Vasiliu, deși acum vreo doi ani când am căutat o firmă de hosting în Cluj și WebFactor a fost una din opțiuni. Nu l-ai cunoscut? Ai pierdut o lecție de viață 🙂 mi-a zis un manager de firmă de hosting cu care am discutat zilele acestea.

Am ratat și ocazia să fiu pe aceeași listă cu Cabral, Eftimie, Groparu, Nebuloasa, Gaben, TvDece, Alex Mihăileanu și alți bloggeri intrați de două zile în anonimat, după ce le-a picat hostingul. Ce a fost mai dezamăgitor din experiența ultimelor zile a fost că odată cu serverele WebFactor a picat și întreaga lor etică de business.

Comunicare zero, niciun mail de avertizare către clienți, pagina de Facebook inactivă încă de prin primăvară, numere de telefon la care nu răspunde nimeni… asta în timp ce pe forumuri, administratorii de situri postează la greu, îngrijorați nu doar că WebFactor a picat, ci și că nu au niciun comunicat oficial de la ei, astfel că nu știu ce să le spună clienților.

În cele din urmă, toată povestea asta va afecta și mitul firmei ăleia serioase din Cluj, capitala Ardealului, mai ales că au ajuns de azi și pe CanCan. Update: a apărut în sfârșit un comunicat oficial WebFactor.

Problema Webfactor

WebFactor este o firmă de hosting din Cluj – picată de mai bine de 30 de ore, de când i s-a luat curentul. Prima explicație: ar fi fost scoși afară sau au plecat singuri din Business Centerul TCI din cartierul Mărăști (str. Al. Vaida Voievod nr. 2) pe motiv că n-au plătit facturi de curent restante de aproape un an.

Când vestea asta începe să circule printre internauții impacientați, vine Zoso (PR-ul lor de ocazie) cu precizarea: neh, s-or mutat de-acolo de o lună. Cumva, în jurul orei 14, siturile găzduite sunt accesibile pentru câteva minute. Clienții încearcă marea cu degetul (să-și salveze măcar mailurile) dar necazul e că WebFactor are nameserverele în același loc. Dacă măcar unul din nameservere ar fi fost în alt oraș/țară, impactul era mult mai mic.

Servicul costa $15/lună. Nu era o avere. Și măcar așa WebFactor avea NS-uri active, de care se puteau folosi ca să pună o pagină online în care să comunice clienților care e status-ul lucrărilor și pe când speră să rezolve. Vine apoi la ceas de seară Liviu Alexa cu o știre, cum că a vorbit cu dl. Oltean, patronul TCI, și așa e cum zice el aici. Problema celor care stau cu siturile-n pioneze acolo e alta: ce-ar putea face să-și recupereze datele?

Dar ca să-și poată face planuri, oamenii ar trebui să fie informați. Or, se pare că generozitatea manifestată până acum (selectiv) cu blogosfera RO i-ar putea fi fatală patronului Vasiliu. Chiar dacă acesta o fi ținut legătura cu cei x00 clienți importanți care aveau mobilul său, valurile stârnite celelalte y000 de clienți mici în perioada de down-time. Oricum WebFactor avea probleme încă de prin luna februarie. Acum se pare că au escaladat.

Ce e de învățat din acest accident? Au mai fost câteva scandaluri majore de acest gen: Hostway / EasyHost, Namebox, Găzduire, Romarg, NSHost și altele. Unele firme au dispărut, altele #rezistă. Toate au fost la vremea lor, ca și Webfactor acum, bine recomandate, mulți și-au mutat bloguri/situri acolo având recomandări serioase. Așa că 1) nu mai mergeți doar pe recomandări și 2) faceți-vă backup la bloguri. WordPress are pentru asta funcția Export (și Import).

Cu Export salvați un XML care conține textele, pozele și tag-urile, adică tot ceea ce contează din blogul în sine. Există și un plug-in WordPress Advanced Export, care permite selectarea pe ani. Și backup-ul la baza de date este esențial. Se poate face din plugin WP-DB Backup, sau manual dacă aveți acces la cpanel / PHPMyAdmin. Selectați baza de date, dați Export și se descarcă local.

Toți oamenii premierului

Facțiunea lui Petre Roman desprinsă din FSN-ul lui Iiliescu, rebrenduită ca PD și câștigată apoi de Traian Băsescu la congresul din mai 2001 nu se deosebea prea mult, acum 17 ani, de PDSR. Abia după câștigarea alegerilor locale de PD-Lul portocaliu al primarului general al Capitalei și apoi președintele Băsescu, prin rocada spectaculoasă cu „dragă Stolo”, deprinderile celor două partide roșii (apoi vișinii și portocalii) au început să se asemene.

Cu o singură deosebire, dar semnificativă: în timp ce în PDSR -> PSD baronii renunțau greu la funcții, iar promovările erau aproape inexistente (cauzate doar de extincția naturală a greilor din partid), PDL-iști, nevoiți să-și lărgească baza de membri, își recompensau totuși credincioșii. O practică adoptată și de primarul clujean Emil Boc care, ajuns la București, a luat cu el o întreagă suită.

Lista celor promovați de Emil Boc

Ştefania Ferencz, CNVM. A lucrat pentru Emil Boc încă din 2001, iar din 2004 a devenit director general al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa populaţiei din Primăria Cluj-Napoca, fiind considerată „mâna dreapta” a omului politic și primarului Emil Boc. În perioada lui Boc la Palatul Victoria, Ştefania Ferencz a fost adusă de la Cluj şi numită şefă de cabinet al premierului şi consilier de stat.

Ferencz este juristă, cu studii de drept la București. S-a plasat tot timpul într-o discretie bine întretinută în umbra  liderului. A avut parte de o presa favorabila la Cluj, fiind și un foarte bun om de PR al lui Emil Boc. În 2012, tânăra a fost validată de Parlament în conducerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Conform Ziarului Financiar (ZF), membrii acestui for important pe piaţa de capital au fost aleşi în urma recomandărilor politice. Conform unor astfel de propuneri ar fi ajuns şi Ştefania Ferencz, de profesie avocat şi fără nici un fel de experienţă pe bursă, membru de conducere CNVM – susţineau atunci jurnaliştii de la ZF.

Raluca Elena Irofti– diplomat. Afost inspector la serviciul Protocol al Primăriei Cluj şi a fost cooptată de Boc în echipa sa de consilieri de la Palatul Victoria. După plecarea lui Boc de la Guvern, Irofti a rămas în Capitală. Şi nu oricum: la sfârşitul lunii mai 2012 ea câştiga un concurs pentru ocuparea funcţiei de ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României de la Paris.

Surse din Ministerul Muncii au susţinut pentru Libertatea că postul a fost înfiinţat exact în ziua demisiei lui Boc din Guvern, iar condiţiile pentru concurs au fost în aşa fel puse încât Raluca Irofti să poată participa, deşi nu avea nici un fel de experienţă în domeniu. Poziţia de ataşat pentru probleme de muncă şi sociale este echivalentă ca grad cu cea de consilier diplomatic, pentru care este necesară o vechime în diplomaţie de 12 ani, ceea ce nu este cazul Ralucăi Irofti.

Cynthia Curt – de la asistent universitar, la consul. Cynthia Curt (37 de ani) a fost asistent universitar la catedra lui Emil Boc de la Universitatea Babeş-Bloyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul anului 2005 a fost numită subprefect al judeţului, iar în primăvara lui 2008 a debarcat la Bucureşti, pe o funcţie de inspector guvernamental. În 2012 Cynthia Curt era consul general la Barcelona.

Cătălin Baba – de la consilier, la ministrul educaţiei. Cătălin Baba (45 de ani) a fost unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai fostului premier. În 2001 era prodecan, iar în 2004, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde Boc deţinea funcţia de lector universitar.

Premierul l-a luat cu el la Bucureşti, mai întâi consilier la Guvern şi ulterior l-a promovat secretar de stat la Educaţie. În 2012, Cătălin Baba a ajuns Ministru al Educației. Nimic nou până aici, în această înșiruire preluată de pe Libertatea.ro, cu un titlu ce parafrazează filmul politic american din 1976, regizat de Alan J. Pakula, o ecranizare a cărții din 1974 cu același nume scrisă de Bob Woodward și Carl Bernstein, jurnaliștii care au investigat scandalul Watergate pentru The Washington Post.

Umblă însă vorba prin târg că în în week-end e la Grand Hotel Italia a avut loc un reușit botez, iar fericita mămică a unui prunc de sex masculin, rod al relație sale cu un cunoscut jurnalist, este chiar Ştefania Ferencz, directoare în Primăria Cluj-Napoca și noua (din 2001) mână dreaptă a primarului Boc. Mai multe pe acest subiect aici.

Cum s-a extins Amazon în România

După intrarea pe piața românească în 2015 la Iași, Amazon a deschis în toamna lui 2016 un nou centru de dezvoltare şi tehnologie în capitala Moldovei, creând 400 de locuri de muncă permanente care se adaugă celor 600 pe care compania le avea deja acolo. Următoarea extindere a retailerului online este în Bucureşti, unde va angaja peste 1.000 de ingineri la birourile sale din Pipera.

Ce tip de personal caută Amazon?

Compania americană angajează de regulă ingineri şi dezvoltatori software, cercetători, analişti de business, specialişti în comerţ sau manageri de conformitate. Din 2005 şi până acum, Amazon a investit la nivel local aproximativ 40 de milioane de euro şi a creat 600 de locuri de muncă.

Amazon a semnat în 2017 închirierea a 10.000 mp de biro­uri în proiectul Globalworth Campus din Bucureşti cu posibilitatea de a se extinde la 12.000 mp. În cadrul birourilor vor lucra cel puţin 1.000 – 1.200 de angajați ai companiei americane, scria atunci ZF.ro. Primii angajați la noul birou Amazon din Bucureşti au fost ingineri software„transferați” de la Intel, după ce aceștia și-au închis biroul din România.

Când va avea loc inaugurarea?

Deschiderea centrului de dezvoltare pe care compania Amazon îl deține în București, în zona Pipera, va avea loc în ziua de miercuri 9 mai 2018. „Evenimentul va avea loc la Globalworth Campus”, precizează invitația trimisă presei.  Gigantul american de retail este cel mai important chiriaș al primii clădiri din proiectul Globalworth Campus din Pipera.

Clădirea care urmează să găzduiască birourile Amazon dispune de o suprafață totală închiriabilă de 29.000 de metri pătrați. Deși reprezentantul Globalworth nu a precizat suprafața închiriată de Amazon în Pipera, aceasta este estimată la circa 13.000 de metri pătrați. Anul trecut, Amazon a închiriat o suprafață de 13.500 de metri pătrați la Iași, acolo unde are deja birouri, în cadrul proiectului Palas (în clădirea United Business Center – UBC).

Joburi disponibile 2018

La începutul acestui an, Amazon avea disponibile și primele anunțuri de job-uri pentru biroul din Capitală. Se căutau pentru ingineri software, traducători, dar și oameni de HR. Multe dintre tehnologiile prezentate implică dezvoltarea de soluții pentru Amazon Alexa, asistentul personal creat de gigantul american și care este integrat în boxe inteligente produse chiar de ei sau de alții.

Procesul de recrutare pentru biroul din București este încă deschis. Găsiți aici o listă a pozițiilor disponibile.