Cine asigură interimatul DNA

Anca Jurma a fost delegată de procurorul general Augustin Lazăr să fie procuror-șef interimar la DNA, după revocarea Laurei Codruța Kovesi.  Ea este fiica procurorului Nicolae Cochinescu, care a fost prim-adjunct din 1990, apoi procuror-general în 1996-1997 și judecător la CCR în perioada 2001 – 2010.

Așa cum am presupus aici, adjunctul Marius Iacob a asigurat pentru o foarte scurtă perioadă interimatul, până când procurorul general a făcut o delegare. După cum precizează comunicatul făcut public de biroul de informare şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie:

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, domnul Augustin Lazăr, transmite un mesaj de încredere privind continuarea cu fermitate a activităţii anticorupție, care reprezintă o prioritate a Ministerului Public, în îndeplinirea rolului său constituţional.

Anca Jurma a fost consilier al Laurei Codruța Kovesi și procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul DNA. Are o vechime de peste 20 de ani în funcţia de procuror,  îndeplinind succesiv această funcţie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 3 din Bucureşti, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti şi la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

În perioada 2000 – 2002 a îndeplinit funcţia de procuror şef al Biroului de cooperare internaţională şi programe din cadrul Secţiei de reprezentare şi cooperare internaţională din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Începând cu data de 1 octombrie 2002, Anca Jurma îndeplineşte funcţia de procuror şef al Serviciului de cooperare internaţională, de informare şi relaţii publice din cadrul DNA.

Potrivit CV-ului oficial, procuroarea Anca Jurma vorbeste trei limbi străine (engleza, franceza, italiana). După cum a anunțat azi Ministerul Justiţiei, începe selecţia oficială pentru propunerea în funcţia vacantă de procuror-şef al DNA, care se va desfăşura până pe 30 iulie. Anunţul postat pe situl Ministerului Justiţiei precizează că:

Ministerul Justiţiei organizează, în perioada 9 – 30 iulie 2018, la sediul său din Bucureşti, (…) selecţia procurorilor în vederea efectuării propunerii de numire în funcţia vacantă de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Selecţia se desfăşoară în condiţiile prevăzute de art. 54 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Conform anunțului, procurorii pot depune cereri de înscriere pentru funcţia de conducere vacantă până la data de 23 iulie. Cererile de participare la selecţie vor fi însoţite de:

  • dovada îndeplinirii condiţiilor de vechime
  • un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere pentru care participă la selecţie
  • un curriculum vitae
  • minim 10 lucrări întocmite de procuror în compartimentele în care şi-a desfăşurat activitatea în ultimii 5 ani
  • ultimul raport de evaluare a activităţii profesionale a procurorului participant la selecţie şi orice alte înscrisuri relevante.

Lista procurorilor care îndeplinesc condiţiile legale de participare la selecţie şi programarea interviurilor se vor afişa la sediul Ministerului Justiţiei şi pe site-ul instituţiei la data de 24 iulie, urmând ca în perioada 25 – 27 iulie candidaţii selectaţi să susţină interviurile cu ministrul Justiţiei. Rezultatele selecţiei vor fi anunţate public pe data de 30 iulie.

„Propunerea/ propunerile ministrului Justiţiei va fi/ vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru procurori, în vederea obţinerii avizului acestei instituţii. Ulterior obţinerii avizului Consiliului Superior al Magistraturii, ministrul Justiţiei înaintează propunerea preşedintelui României în vederea numirii în funcţia de conducere. Calendarul aprobat va putea suferi modificări în funcţie de numărul procurorilor înscrişi”, mai  menţionează anunţul.

Biblioteca Batthyaneum

Biblioteca Batthyaneum funcţionează din 1794 în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia și deţine cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României. Tot aici se află şi cel mai vechi manuscris de acest gen, Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Batthyaneum deţine cea mai mare colecţie de incunabule (cărţi editate în a doua jumătate a secolului al XV-lea în Europa, în faza de început a tiparului), cu peste 600 de exemplare, adică circa 70% din totalul celor aflate pe teritoriul României. Biblioteca are profil documentar, fiind destinată cercetătorilor şi specialiştilor, iar accesul în incintă este permis doar în baza unei autorizaţii.
Curtea de Apel Alba Iulia a decis azi respingerea solicitării Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia de anulare a deciziei prin care Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobiliare care au aparţinut cultelor religioase din România a respins cererea acesteia de retrocedare a imobilului Bibliotecii Batthyaneum, precum şi a bunurilor mobile, printre care şi Codex Aureus, transmite Agerpres.

Sentinţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, a menţionat purtătorul de cuvânt al Curții de Apel Alba, Cosmin Muntean.