Problema Webfactor

WebFactor este o firmă de hosting din Cluj – picată de mai bine de 30 de ore, de când i s-a luat curentul. Prima explicație: ar fi fost scoși afară sau au plecat singuri din Business Centerul TCI din cartierul Mărăști (str. Al. Vaida Voievod nr. 2) pe motiv că n-au plătit facturi de curent restante de aproape un an.

Când vestea asta începe să circule printre internauții impacientați, vine Zoso (PR-ul lor de ocazie) cu precizarea: neh, s-or mutat de-acolo de o lună. Cumva, în jurul orei 14, siturile găzduite sunt accesibile pentru câteva minute. Clienții încearcă marea cu degetul (să-și salveze măcar mailurile) dar necazul e că WebFactor are nameserverele în același loc. Dacă măcar unul din nameservere ar fi fost în alt oraș/țară, impactul era mult mai mic.

Servicul costa $15/lună. Nu era o avere. Și măcar așa WebFactor avea NS-uri active, de care se puteau folosi ca să pună o pagină online în care să comunice clienților care e status-ul lucrărilor și pe când speră să rezolve. Vine apoi la ceas de seară Liviu Alexa cu o știre, cum că a vorbit cu dl. Oltean, patronul TCI, și așa e cum zice el aici. Problema celor care stau cu siturile-n pioneze acolo e alta: ce-ar putea face să-și recupereze datele?

Dar ca să-și poată face planuri, oamenii ar trebui să fie informați. Or, se pare că generozitatea manifestată până acum (selectiv) cu blogosfera RO i-ar putea fi fatală patronului Vasiliu. Chiar dacă acesta o fi ținut legătura cu cei x00 clienți importanți care aveau mobilul său, valurile stârnite celelalte y000 de clienți mici în perioada de down-time. Oricum WebFactor avea probleme încă de prin luna februarie. Acum se pare că au escaladat.

Ce e de învățat din acest accident? Au mai fost câteva scandaluri majore de acest gen: Hostway / EasyHost, Namebox, Găzduire, Romarg, NSHost și altele. Unele firme au dispărut, altele #rezistă. Toate au fost la vremea lor, ca și Webfactor acum, bine recomandate, mulți și-au mutat bloguri/situri acolo având recomandări serioase. Așa că 1) nu mai mergeți doar pe recomandări și 2) faceți-vă backup la bloguri. WordPress are pentru asta funcția Export (și Import).

Cu Export salvați un XML care conține textele, pozele și tag-urile, adică tot ceea ce contează din blogul în sine. Există și un plug-in WordPress Advanced Export, care permite selectarea pe ani. Și backup-ul la baza de date este esențial. Se poate face din plugin WP-DB Backup, sau manual dacă aveți acces la cpanel / PHPMyAdmin. Selectați baza de date, dați Export și se descarcă local.

Toți oamenii premierului

Facțiunea lui Petre Roman desprinsă din FSN-ul lui Iiliescu, rebrenduită ca PD și câștigată apoi de Traian Băsescu la congresul din mai 2001 nu se deosebea prea mult, acum 17 ani, de PDSR. Abia după câștigarea alegerilor locale de PD-Lul portocaliu al primarului general al Capitalei și apoi președintele Băsescu, prin rocada spectaculoasă cu „dragă Stolo”, deprinderile celor două partide roșii (apoi vișinii și portocalii) au început să se asemene.

Cu o singură deosebire, dar semnificativă: în timp ce în PDSR -> PSD baronii renunțau greu la funcții, iar promovările erau aproape inexistente (cauzate doar de extincția naturală a greilor din partid), PDL-iști, nevoiți să-și lărgească baza de membri, își recompensau totuși credincioșii. O practică adoptată și de primarul clujean Emil Boc care, ajuns la București, a luat cu el o întreagă suită.

Lista celor promovați de Emil Boc

Ştefania Ferencz, CNVM. A lucrat pentru Emil Boc încă din 2001, iar din 2004 a devenit director general al Direcţiei Patrimoniului municipiului şi evidenţa populaţiei din Primăria Cluj-Napoca, fiind considerată „mâna dreapta” a omului politic și primarului Emil Boc. În perioada lui Boc la Palatul Victoria, Ştefania Ferencz a fost adusă de la Cluj şi numită şefă de cabinet al premierului şi consilier de stat.

Ferencz este juristă, cu studii de drept la București. S-a plasat tot timpul într-o discretie bine întretinută în umbra  liderului. A avut parte de o presa favorabila la Cluj, fiind și un foarte bun om de PR al lui Emil Boc. În 2012, tânăra a fost validată de Parlament în conducerea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM). Conform Ziarului Financiar (ZF), membrii acestui for important pe piaţa de capital au fost aleşi în urma recomandărilor politice. Conform unor astfel de propuneri ar fi ajuns şi Ştefania Ferencz, de profesie avocat şi fără nici un fel de experienţă pe bursă, membru de conducere CNVM – susţineau atunci jurnaliştii de la ZF.

Raluca Elena Irofti– diplomat. Afost inspector la serviciul Protocol al Primăriei Cluj şi a fost cooptată de Boc în echipa sa de consilieri de la Palatul Victoria. După plecarea lui Boc de la Guvern, Irofti a rămas în Capitală. Şi nu oricum: la sfârşitul lunii mai 2012 ea câştiga un concurs pentru ocuparea funcţiei de ataşat pe probleme de muncă şi sociale la ambasada României de la Paris.

Surse din Ministerul Muncii au susţinut pentru Libertatea că postul a fost înfiinţat exact în ziua demisiei lui Boc din Guvern, iar condiţiile pentru concurs au fost în aşa fel puse încât Raluca Irofti să poată participa, deşi nu avea nici un fel de experienţă în domeniu. Poziţia de ataşat pentru probleme de muncă şi sociale este echivalentă ca grad cu cea de consilier diplomatic, pentru care este necesară o vechime în diplomaţie de 12 ani, ceea ce nu este cazul Ralucăi Irofti.

Cynthia Curt – de la asistent universitar, la consul. Cynthia Curt (37 de ani) a fost asistent universitar la catedra lui Emil Boc de la Universitatea Babeş-Bloyai din Cluj-Napoca. La sfârşitul anului 2005 a fost numită subprefect al judeţului, iar în primăvara lui 2008 a debarcat la Bucureşti, pe o funcţie de inspector guvernamental. În 2012 Cynthia Curt era consul general la Barcelona.

Cătălin Baba – de la consilier, la ministrul educaţiei. Cătălin Baba (45 de ani) a fost unul din cei mai apropiaţi colaboratori ai fostului premier. În 2001 era prodecan, iar în 2004, decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde Boc deţinea funcţia de lector universitar.

Premierul l-a luat cu el la Bucureşti, mai întâi consilier la Guvern şi ulterior l-a promovat secretar de stat la Educaţie. În 2012, Cătălin Baba a ajuns Ministru al Educației. Nimic nou până aici, în această înșiruire preluată de pe Libertatea.ro, cu un titlu ce parafrazează filmul politic american din 1976, regizat de Alan J. Pakula, o ecranizare a cărții din 1974 cu același nume scrisă de Bob Woodward și Carl Bernstein, jurnaliștii care au investigat scandalul Watergate pentru The Washington Post.

Umblă însă vorba prin târg că în în week-end e la Grand Hotel Italia a avut loc un reușit botez, iar fericita mămică a unui prunc de sex masculin, rod al relație sale cu un cunoscut jurnalist, este chiar Ştefania Ferencz, directoare în Primăria Cluj-Napoca și noua (din 2001) mână dreaptă a primarului Boc. Mai multe pe acest subiect aici.

Cum s-a extins Amazon în România

După intrarea pe piața românească în 2015 la Iași, Amazon a deschis în toamna lui 2016 un nou centru de dezvoltare şi tehnologie în capitala Moldovei, creând 400 de locuri de muncă permanente care se adaugă celor 600 pe care compania le avea deja acolo. Următoarea extindere a retailerului online este în Bucureşti, unde va angaja peste 1.000 de ingineri la birourile sale din Pipera.

Ce tip de personal caută Amazon?

Compania americană angajează de regulă ingineri şi dezvoltatori software, cercetători, analişti de business, specialişti în comerţ sau manageri de conformitate. Din 2005 şi până acum, Amazon a investit la nivel local aproximativ 40 de milioane de euro şi a creat 600 de locuri de muncă.

Amazon a semnat în 2017 închirierea a 10.000 mp de biro­uri în proiectul Globalworth Campus din Bucureşti cu posibilitatea de a se extinde la 12.000 mp. În cadrul birourilor vor lucra cel puţin 1.000 – 1.200 de angajați ai companiei americane, scria atunci ZF.ro. Primii angajați la noul birou Amazon din Bucureşti au fost ingineri software„transferați” de la Intel, după ce aceștia și-au închis biroul din România.

Când va avea loc inaugurarea?

Deschiderea centrului de dezvoltare pe care compania Amazon îl deține în București, în zona Pipera, va avea loc în ziua de miercuri 9 mai 2018. „Evenimentul va avea loc la Globalworth Campus”, precizează invitația trimisă presei.  Gigantul american de retail este cel mai important chiriaș al primii clădiri din proiectul Globalworth Campus din Pipera.

Clădirea care urmează să găzduiască birourile Amazon dispune de o suprafață totală închiriabilă de 29.000 de metri pătrați. Deși reprezentantul Globalworth nu a precizat suprafața închiriată de Amazon în Pipera, aceasta este estimată la circa 13.000 de metri pătrați. Anul trecut, Amazon a închiriat o suprafață de 13.500 de metri pătrați la Iași, acolo unde are deja birouri, în cadrul proiectului Palas (în clădirea United Business Center – UBC).

Joburi disponibile 2018

La începutul acestui an, Amazon avea disponibile și primele anunțuri de job-uri pentru biroul din Capitală. Se căutau pentru ingineri software, traducători, dar și oameni de HR. Multe dintre tehnologiile prezentate implică dezvoltarea de soluții pentru Amazon Alexa, asistentul personal creat de gigantul american și care este integrat în boxe inteligente produse chiar de ei sau de alții.

Procesul de recrutare pentru biroul din București este încă deschis. Găsiți aici o listă a pozițiilor disponibile.

 

Newsweek.ro

Ediția românească a publicației americane Newsweek se apropie de data apariției pe piață. Newsweek România va fi lansată vinerea viitoare, pe 11 mai 2018, și va costa 11,9 lei.

Publicația va avea o frecvență săptămânală, în fiecare vineri, anunță paginademedia.ro. Va fi diponibilă pe bază de abonament, atât pentru ediția tipărită, cât și pentru varianta digitală, pe platforma newsweek.ro. Newsweek România va conține 68 de pagini și va avea un profil generalist, de tip newsmagazine.

Revista va avea știri interneinvestigațiianalizereportaje și opinii. De asemenea, va prelua și texte din ediția internațională. Redacția românească este condusă de jurnalistul Sabin Orcan, echipa fiind completată de mai mulți jurnaliști trecuți pe la România liberă. Dintre aceștia:

  • Răzvan Chiruță
  • Cătălin Prisacariu
  • Mircea Marian
  • Silviu Sergiu
  • Mihai Duță
  • Ramona Ursu
  • Petre Bădică
  • Petru Zoltan
  • Răzvan Scăeșteanu
  • Flavia Drăgan

Directorul editorial Sabin Orcan, Newsweek.ro, a declarat pentru sursa citată, că:

’Într-o lume asaltată de propagandă, de fake news, dar și de cancanuri, noi ne încăpățânăm să credem în jurnalismul autentic. În dezvăluirile care se bazează pe fapte, nu pe vorbe. În analizele care deschid o nouă perspectivă asupra evenimentelor.

„România este a doua țară din Europa Centrală și de Est, după Polonia, care are o ediție în limba proprie. Revista apare, în prezent, în nouă ediții și în opt limbi.”

Șampania de 100.000 euro era sifonată

Cea mai scumpă sticlă de şampanie desfăcută de 1 mai pe litoral (mass-media a scris că s-ar fi vândut într-unul din cluburile din Mamaia cu 100.000 de euro) a fost de fapt o acţiune de marketing. ANAF declară că nu s-a vândut nicio sticlă de şampanie cu valoarea aceasta.

De unde știe ANAF-ul? Păi, se pare că a delegat câte un funcționar la fiecare din cele 16 cluburi de fitze, care au stat cu ochii pe casele de marcat, pentru ca toți banii încasați să fie fiscalizați. La cele mai mari trei cluburi (Nuba Beach, Ego și Fratelli), s-au cheltuit 14,3 mil. lei, iar în cel mai mare dintre cluburi numai duminică, 29 aprilie, au fost încasări de 1,28 mil. lei.

În acţiunea de control de anul trecut, sumele declarate în vacanţa de 1 mai la toate cele trei cluburi de top monitorizate au fost de 1,2 mil. lei. Încasările mari de anul acesta au fost determinate atât de faptul că vacanţa a fost mai lungă, dar şi de presiunea exercitată de funcţionarii ANAF. Instituţia are ca misiune anul acesta să colecteze în plus la buget 40 de miliarde de lei faţă de 2017.

Cluburi de fițe monitorizate din Mamaia (aşa-zisa Ibiza de România) sunt: Nuba Beach (inaugurat chiar înainte de 1 mai), Ego, Fratelli, Le GaGa și Loft (Mamaia Nord), Bellagio, Cafe del Mar, Crema, Luv, Tan Tan și Princess (Zona Cazino), Tapo, Breeze și Crazy Beach. Foto: Nuba Beach Club.