Situri românești care folosesc procesoarele utilizatorilor

Metoda se numește cryptojacking, iar denumirea vine de la faptul că sistemele de calcul ale celor care intră pe acel site vor mina. fără să știe, în beneficiul acestuia. Vestea bună este că în 2018 sunt metode ușoare prin care poți bloca posibilitatea unui site de a face cryptojacking fără știința ta.

Dacă simți că procesorul tău trage din greu, că ventilatorul calculatorului sau laptopului se aude foarte tare, înseamnă că un proces îți consumă mult din puterea de calcul a sistemului. E timpul să verifici. Iată pașii:

  • Pe sistemele cu Windows instalat acest lucru se face prin Task Manager -> Processes. Dacă ai un proces care consumă foarte mult din procesor, de obicei în Chrome, încearcă mai întâi să închizi Chrome, să restartezi calculatorul, să pornești din nou siturile active și să vezi ce se întâmplă. Testează fiecare site în parte. Pe Mac te duci la Activity Monitor pentru a vedea dacă nu cumva ai astfel de procese consumatoare a puterii de calcul.
  • Dacă vrei să blochezi înainte de a se întâmpla orice tentativă de minare prin CoinHive sau alte softuri poți instala extensia de Google Chrome numită NoCoin care blochează scriptul de la CoinHive. Altă extensie utilă de Google Chrome este minerBlock. Aceste extensii îți arată și dacă situl vizitat are mineri în cod.
  • Dacă folosești browserul Opera, acesta are NoCoin integrat standard, fără să mai fie nevoie să rulezi o extensie.

La prima scanare, un software dezvoltat de expertul în securitate Ștefan Tănase a identificat 107 site-uri românești care fac cryptojacking, printre cele mai cunoscute fiind antena3.ro, și alte trei situri cu știri de autenticitate îndoielnică – asta ca să nu zicem din start că sunt situri cu fake news: cyd.ro, frip.ro și extranews.ro. Acestea folosesc un script java pentru a genera monede virtuale pentru proprietari sau pentru persoana care a injectat scriptul fără voia lor.

Citiți mai multe despre acest subiect aici.

Cum de și-a recunoscut fapta violatorul din Mărăști

Emil Berki, cunoscut opiniei publice clujene drept violatorul din Mărăști, și-a depistat victima pe strada Fabricii din Cluj. A urmărit-o până în scara blocului unde locuia fata, a bătut-o, a violat-o și apoi i-a furat acesteia telefonul mobil. Totul s-a întâmplat în jurul orei 4 dimineața. La ora 5, fata de 16 ani a sunat la numărul 112 reclamând violul.

Pe 3 ianuarie Berki s-a prezentat la magazinul din Mărăști ale cărui camere de luat vederi l-au surprins, purtând o borsetă și fiind îmbrăcat cu aceleași haine descrise de victimă. Recidivistul a mers acolo cu scopul de a-i cere patronului să-i dea fotografiile care-l incriminau, susținând că este nevinovat și că are dovezi că nu el este autorul violului. Numai că acesta a sunat imediat la 112, iar la fața locului a venit un echipaj de poliție care l-a reținut pe suspect.

Dus la audieri, în prima fază, suspectul a negat comiterea faptei, dar pus de către procurori în fața probelor, și-a recunoscut fapta. Ceea ce l-a făcut să procedeze așa a fost posibilitatea prevăzută de Codul Penal de a se împăca cu victima violului, pentru ca aceasta să-și retragă eventual plângerea. După imaginile afișate pe pagina sa de facebook, Berki s-ar fi aflat la data comiterii violului „într-o relație”.

Noaptea dintre ani

Japonia a fost țara care a trecut prima în anul 2018. La miezul nopții dintre ani, în templele budiste au răsunat 108 bătăi de clopote – pentru cele 108 păcate omenești.

Dar cele mai multe știri vin din Iran. Acolo sunt proteste de câteva zile. Nimic nu e simplu în Orientul Mijlociu și totuși, cu ajutorul lui Mihai Ghelmez, haideți să vedem ce se întâmplă în Iran?

  • Protestele au intrat în a cincea zi, s-au raspandit in multe orase pe intreg teritoriul tarii si escaladează în violență ocazional. Au murit pana acum in jur de 10–20 de protestatari in circumstante foarte neclare. Azi e greva.
  • Mesajele raman cam aceleasi; în plan central sunt solicitările social-economice (saracie, coruptie, inflatie etc.) dublate de amenintari la adresa intregului leadership al republicii islamice (Rouhani + Khamenei) si, in secundar, denuntari ale implicarii iraniene in Siria, Liban si Palestina
  • A fost blocat Telegram, canalul principal de mobilizare al protestatarilor. Twitter ramane activ si e o sursa de informatii directe încă foarte bună
  • Guvernul iranian a răspuns în general cu moderație, admițând dreptul cetățenilor să protesteze, dar avertizand ca vor fi împiedicate orice turbulente, violente samd. Nu e clar in ce context s-au petrecut incidentele punctuale care au lăsat morti și raniti în randul protestatarilor, dar e cert ca fortele islamice (IRGC, basij) inca nu au intrat in lupta, iar politia are o o atitudine default moderat-pasnica.
  • Se speculeaza că protestele au fost initiate/incurajate de factiuni conservatoare iraniene care au incercat sa il saboteze astfel pe Rouhani, președintele moderat. Sunt trei argumente principale pentru teza asta:
  1. primele demonstrații au avut loc în Mashhad, orașul lui Raisi, contracandidatul lui Rouhani ce a pierdut ultimele alegeri pentru partida conservatoare. Raisi are un suport enorm in Mashhad, e foarte nemultumit de manevrele politice ale lui Rouhani impotriva Garzilor Republicane si a establishmentului religios în general si are capacitatea organizatorica si influenta necesare pentru a pune la punct asa ceva. Cum ar veni, avem făptașul la locul crimei, are un motiv foarte valid si instrumentele necesare pentru a o comite. Suspiciunile sunt rezonabile.
  2. al doilea argument se leagă de rapoartele diverșilor observatori ai vietii politice iraniene care au notat ca figuri cunoscute in mediul online ca fiind asociate cu IRGC au început să comenteze acum niste zile într-o cheie critica discutiile infierbantate de pe net, intreband repetat cei mai vocali frustrati de ce nu protesteaza impotriva saraciei si a crizei economice
  3. ultimo, profilul protestatarilor actuali este foarte diferit de imaginea tipica a demonstrantilor din 2009. Se vehiculeaza frecvent comparatii intre numerele de azi si cele de dupa alegerea dubioasa a lui Ahmadinejad, defavorabile net protestelor de zilele astea, dar mult mai importante mi se par diferentele de profil social. Daca miscarea verde pornita in primavara persana e un curent preponderent social politic ce implica upper middle class-ul urbanizat si secular si se raliaza figurilor si mesajelor politice reformatoare, manifestantii de zilele astea sunt mai degraba din clasele economice cele mai de jos si din regiunile cele mai conservatoare religios din Iran. Opozantii din 2009, inca in arest la domiciliu, nu recunosc si nu sunt recunoscuti de protestatari, pe care ii descriu ca fiind un corp social distinct de cel ce a animat protestele verzi.

Citiți restul analizei pe blogul său ghelme`s politics.