Tipologii feisbuciste

Grupuri sau pachete de utilizatori?

Majoritatea utilizatorilor Facebook sunt conștienți că formează „pachete de date” pentru această companie, care trăiește, ca orice business, din vânzări. Asta deși experiența noastră, ca utilizatori, este diferită: unii folosim social-media pentru a ține legătura cu prietenii în câte-o pauză, alții ca să ne promovăm lucrările sau afacerile. Cu toate acestea, sunt și persoane care văd Facebook ca un mediu pasiv: ca și cum ar fi un canal TV în care apar toți cei pe care îi cunoaștem.

Un studiu publicat în Jurnalul internațional al comunităților virtuale și rețelelor sociale, confirmă faptul că Facebook suferă de un efect Rashomon, adică sunt grupuri de utilizatori care interpretează această experiența în mod diferit. Denumirea vine de la filmul Rashomon din anii ’50 regizat de Akira Kurosawa în care o crimă e descrisă în patru moduri contradictorii de patru martori diferiți. Revenind la articol, autorii săi au descoperit că utilizatorii facebookului pot fi clasificați în patru mari tipologii: constructorii de relații, privitorii la ferestre, mesagerii orașului și egoiștii.

Autorii studiului (Școala de Comunicare de la Universitatea Brigham Young) declară că aceste patru categorii au reieșit dintr-un studiu care a cerut subiecților să evalueze o listă de declarații. Fiecare dintre aceste 48 de expresii precum „Facebook este o sursă de stres și mă deprimă” sau „Facebook este o modalitate instantă de a cere ajutor” au fost clasificate de subiecți de la „mă reprezintă mult” la „puțin” . O precizare: studiul a implicat doar americani cu vârsta cuprinsă între 18 și 32 de ani, care au fost ulterior intervievați de cercetători pentru a disemnina informații suplimentare și date calitative.

Să le luăm pe rând:

Constructorii de relații = folosesc Facebook așa cum oamenii foloseau altădată telefoanele reale și telefonia fixă: ca să își consolideze relațiile existente cu prietenii și familia. De fapt, Facebook este pentru ei o extensie a vieții offline, potrivit lui Tom Robinson, director asociat al BYU’s Graduate School of Communication și profesor de publicitate. Un exemplu de afirmație cu care constructorii de relații s-au identificat-o a fost: „Facebook mă ajută să-mi exprim iubirea față de familia mea și permite familiei mele să-și exprime dragostea față de mine”.

După cum explică cercetătorii în studiu, această categorie nu consideră Facebook o „societate socială virtuală deschisă, ci mai degrabă un site mini-hub pentru povestiri personale, în care fluxurile de informații circulă liber între prieteni și familie”. În faza interviului, un subiect care a căzut În această categorie a spus că nu-și sună familia, așa că Facebook este „doar o modalitate ușoară de a spune: bună” și „de a împărtăși un pic de dragoste. De asemenea, constructorii de relații tind să posteze și să fie spectatori de imagini și videoclipuri. Aceștia comentează în mod curent imaginile pe care ceilalți le-au împărtășit și se angajează în conversații.

Privitorii la ferestre = văd Facebook ca o parte inevitabilă a vieții moderne, dar foarte rar dezvăluie informații personale, împărtășesc fotografii sau scriu actualizări. Conduita lor este grevată de un „sentiment de obligație socială” de a fi pe Facebook. Ei nu prea dau like, nici nu prea comentează. Clark Callahan, unul dintre co-autorii lucrării care este și specialist în metode de cercetare și director al școlii de comunicare la BYU, îi numește pe utilizatorii de acest tip „echivalentul social-media al oamenilor care urmăresc”.

În acest grup cele mai asumate afirmații au fost cele precum: „mă pot uita liber la profilul pe Facebook al cuiva pentru care am o pasiune ca să îi cunosc interesele și statutul” sau „trebuie să folosesc Facebook pentru a rămâne în legătură cu oamenii”. Un privitor la ferestre le-a spus cercetătorilor: „prefer să-mi trăiesc viața în afara Facebook”. Altul a spus că Facebook „nu este un loc pentru a posta lucruri despre mine sau despre viața de zi cu zi sau despre ceea ce am făcut sâmbătă – cei care vor să mă cunoască vor prefera să fie acolo cu mine”.

Curierii orașului sau mesagerii de oraș = sunt jurnaliștii, activiștii și organizatorii de evenimente pentru care Facebook e ca un balon de săpun. Spre deosebire de constructorii de relații, de exemplu, lumea lor virtuală poate diferi de viața lor reală. S-ar putea să transmită informații despre care se simt forțați să le împărtășească într-o gamă largă de conexiuni apropiate și îndepărtate, dar nu caută un follow-up, sau nu oricum: „uneori postează lucruri și nu le pasă nici dacă le place sau nu”, spune Kurt Boyle, profesor de jurnalism al BYU, un alt coautor al studiului.

Membrii acestei facțiuni avertizează adesea despre diferite probleme, folosind cele mai recente meme și văd Facebook ca pe cel mai simplu mod de-a face acest lucru. Trebuie să ne întrebăm dacă nu cumva distribuirea constantă a articolelor online – pentru care Facebook a încasat venituri – nu a ajutat prea mult acest gigant tehnic în timp ce a slăbit în continuare industria ziarelor. Dacă ziarele se pot lupta cu succes într-o bătălie legală, așa cum speră, curierii orașului vor fi primii care vă vor spune despre asta – și o vor face prin intermediul Facebook.

Doar să nu le cereți să vă împărtășească detalii personale. Deși sunt extrem de atenți la alerte (fie ele adevărate, fie știri inventate care sună bine) și la invitarea oamenilor la evenimente (proteste sau altceva), ei nu au tendința de a dezvălui informații private în activitatea lor pe Facebook. Lipsa lor de a împărtăși și de a interacționa nu reprezintă o lipsă de interes pentru cei din jurul lor. „Nu vorbesc cu familia mea pe Facebook”, a explicat unul dintre aceștia, „ei sunt mai importanți decât asta”. Cei mai mulți ar lua mai degrabă telefonul, sau ar trimite un mesaj text, preferând o conversație reală celor virtuale.

Egoiștii = ultimul grup este și cel cu care suntem familiarizați. Egoiștii au generat mii de articole cu privire la această problemă a mediilor sociale și au contribuit la mitul mileniului narcisist. Ei utilizează în mod obișnuit cam aceleași caracteristici Facebook ca și constructorii de relații – postarea de imagini, clipuri video și actualizări de stare – dar o fac în primul rând pentru a atrage atenția asupra lor, spun cercetătorii din spatele acestui studiu. Energizați și validați de like-uri și comentarii, egoiștii sunt acord cu afirmații precum: „Cu cât sunt mai multe notificările primite, cu atât mă simt mai aprobat de colegii mei”.

Unul dintre aceștia a explicat într-un interviu din cadrul studiului, că: „a face o fotografie și a lăsa-o în telefon este inutil, dar odată ce o postez pe Facebook – asta arată că am făcut ceva”. Deși s-a descoperit că egoistul este cel mai puțin preocupat de acuratețea eului prezentat online, după cum spune Boyle, această tendință ar putea exista în oricare din categoriile anterioare: „chiar și constructorii de relații ar putea arăta că au o relație iubitoare cu cineva de pe Facebook, dar când se întâlnesc – este o poveste diferită”, conchide el.

Printre curierii orașului, computerul poate oferi o barieră de protecție pentru cei care nu se simt în mod necesar să-și împărtășească ideile sau opiniile în viața reală. O calitate seducătoare a interacțiunii online, în general, notează Boyle, este că oamenii pot crea o versiune mai bună sau diferită. De aceea, pentru a ne împărtăși cele mai întunecate adevăruri, preferăm anonimatul perceput al unei căutări pe google.

Cum a fost la Smida Jazz #2

Anul acesta am reușit să ajung în premieră la Smida Jazz, un festival promițător, la care am remarcat următoarele: grija față de comunitatea locală, prin faptul că localnicii, cei ce au domiciliul în satele Smida, Giurcuța de Sus, Giurcuța de Jos, Poiana Horea, Doda Pilii și Ic Ponor, nu plătesc intrarea la festival. Ei trebuie doar să prezinte buletinul. Apoi, că persoanele cu handicap, împreună cu un însoțitor, beneficiază de intrare liberă la festival, pe baza documentelor justificative. Aspecte mai puțin semnificative, veți spune, dar ele pot face diferența.

Azi e ultima zi de festival, cu Iordache, Eric Vloeimans’ Gatecrash și Bugge Wesseltoft’s New Conception of Jazz. De recomandat să mergeți cu numerar la voi, căci, din anumite motive tehnice, uneori nu se poate efectua plata cu cardul. Ce am uitat eu să iau, pe lângă cort și sac de dormit, și vă recomand să nu ratați și voi în bagaje:

  1. Izopren (atât pentru pus sub cort, cât și pentru diminețile cu meditație și yoga);
  2. Încălțăminte impermeabilă, de munte (serile sunt reci);
  3. Pălărie/căciulă/șapcă și haine groasă (noaptea vor fi circa 10 grade);
  4. Lanternă frontală (cum au minerii, să vă descurcați noaptea);

În rest, toate bune și frumoase, campingul are în dotare și dușuri, iar toaletele ecologice încă n-au prins miros. Lumea este civilizată, mai sforăie unii prin corturi dar csf? Ncsf – a, ba da: să treceți la punctul 5 din listă și dopurile de urechi dacă chiar vreți să și dormiți pe-acolo. N-am înțeles de ce în prima noapte muzica de la 1 până la 4 dimineața a fost una de club, și dată cam prea tare pentru cei care poate chiar vor să doarmă; bine, după ora 4 în plin concert de sforăituri am înțeles. Poate campingul un pic mai mare și ceva mai aerisit, data viitoare?

O să revin pe www.cluj.pro după discuția cu PR-ista festivalului, Larisa Ionesi (de pe pagina căreia am luat imaginile reușite de la Smida), cu un articol referitor la diferențele dintre Gărâna Jazz și Smida Jazz festival. Ca să-mi fac o idee despre ce am ratat azi, m-am uitat pe youtube după olandezii de la Eric Vloimans’ Gatecrash, veniți în premieră într-un concert la noi:

Smida Jazz

În acest weekend începe a doua ediţie a Smida Jazz, un festival care se ține în zona Beliș din Munţii Apuseni. Festivalul mi s-a părut interesant încă de la prima ediție, care este mai mult o provocare pentru organizatori. Mulți îl aseamănă cu celebrul festival bănățean Gărâna – ajuns deja la ediţia XXI.

Gărâna este o zonă cu vorbitori de limbă germană din Munţii Semenic, pe lângă Reşiţa. Se bucură de peisaje frumoase, audiență selectă și invitați de excepție. În ultimii ani festivalul de jazz de la Gărâna a fost dominat de muzicienii scandinavi care s-au integrat foarte bine, poate şi din cauza nopţilor foarte reci. Smida este un cătun mic, aflat la altitudinea de 1.100 de metri în mijlocul Munţilor Apuseni, imediat după Răchițele, aproape de graniţa dintre judeţele Cluj și Alba.

În acest an la Smida vin patru trupe care au cântat şi la Gărâna: Bugge Wesseltoft, JazzyBit, Trompetre şi Iordache. Capul de afiş de la Smida Jazz Festival 2016 a fost un alt muzician gărânez: norvegianul cu origini turceşti Ilhan Ersahin, aproape anonim în trio-ul lui Bugge Wesseltoft de la Gărâna Jazz Festival 2013. Ce zic organizatorii despre conceptul festivalului de la Smida:

Smida Jazz Festival, un proiect cultural unic în România, axat pe promovarea jazz-ului contemporan şi a abordărilor inovatoare în muzica de jazz, are ca scop promovarea combinării mai multor genuri muzicale, precum și a dialogului cultural ce angajează mai multe țări, întrucât artiștii agreați sunt atât români, cât și străini, iar dimensiunea festivalului este una internațională.
Programul zilei de vineri, 25 august, la Smida Jazz Festival 2017:
JazzyBit (România)
The Kandinsky Effect (Franţa)
Tingvall Trio (Germania)
Smida Jazz Festival este organizat de Asociația Transylvanian Cultural Development, care își propune să contribuie activ la dezvoltarea regiunii Transilvaniei, prin promovarea locului de desfășurare, cât și a produselor, respectiv tradițiilor locale. De asemenea, asociația își propune să susțină jazzul contemporan, atât românesc, cât și străin, încercând o simbioză, o sinteză a mai multor genuri și stiluri de muzică. Aceste stiluri lipsesc din peisajul muzical românesc, dar și est-european, contextul cultural actual caracterizându-se prin prezența unor evenimente dedicate jazzului tradițional.

Nespus Napocensis – manual

Mai jos o cinașă prezentare dată la-ncet de Mihaela Vârlan, despre ediția #3 a unui nespus festival ne-napocean, zis și bumți bumți:

S-au vorbit la Ministerul dezvoltării regionale să scoată un manual Untold, doar că n-au știut ce nume să-i dea.

Pe lângă întrebări gen: ce este pălinca? ce soluții de prim ajutor adoptăm în cazul în care am îngurgitat accidental slănină cu ceapă? sau am primit sms-uri de amenințare cu apocalipsa de la numărul 666, autorii manualului s-au gândit să dea mai multă greutate festivalului sugerând că Untoldul ar putea fi utilizat ca antrenament pentru un eventual atac aerian cu bombe.

În acest sens au întocmit un chestionar și au aflat chiar de la participanții festivalului care ar fi cele mai potrivite măsuri de protecție în caz de atac aerian. Iată ce au răspuns:
– Ce faceți când cade o bombă?
– Radem o bere.
– Ce măsuri luați când vedeți că prima bombă e urmată de o a doua?
– Ne facem poze.
– Cum vă apărați în caz de explozie?
– Folosim armamentul din dotare: țuică, bere, mici și muștar.
– Ce este un teren minat?
– Locația perfectă pentru prezentări de coafuri sofisticate și tehnici de machiaj la minut. Coafura rezistă iar tenul va fi iluminat din interior.
– La ce te gândești în momentul în care îți explodează o bombă în față?
– La Armin van Buuren.
– Ce sunt bombele?
– Stickuri uriașe care se detonează când viteza sunetului depășește viteza luminii.
– Ce faci când îți vezi creierii pe asfalt?
– Nimic. Aștept să scoată Armin sticku’ din laptop și creierul se va recompune la loc, ca și cum nimic nu s-a întâmplat. N-ai văzut Matrix?

Cei de la minister l-au sunat pe Putin să-i comunice că populația a fost prevenită, instruită, iar dacă se hotărăsc să atace, ar fi mai ok să ocolească Clujul că numa-și pierd vremea pe aici. Ardelenii îs prea calmi și senini, nici măcar Untoldul nu i-o dărâmat, deci n-au nici o șansă să-i bage cineva în seamă in Cluj, doar tineretul o să fie în delir când o să cadă prima bombă: Uauuuu, Untold gratiiiiis, iuhuuuuu! Pay with flesh?

La vita e bella. Acum la Cluj. După o idee de Benigni. Putin, auzi? E destul de tare măgăoaia? Păi nu se poate mai tare, Putine, că explodează sticku-n creieru oamenilor și-i omorâm! Ce zici, că vrei și artificii? No bine mă Putine, am crezut că ne-nțelegem. Da’ tu ești turc.

Mutare neașteptată a procurorilor

Autoritățile judiciare l-au lăsat liber pe primarul din Beliș – anunță azi în exclusivitate Gazeta de Cluj.

„Dacă în majoritatea cazurilor percheziții cum au fost cele efectuate la Beliș în această săptămână trebuiau să se încheie cu propuneri de arestare în fața judecătorilor, de această dată colegul lui Hrudei de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huedin i-a lăsat în libertate pe edilul Viorel Matiș împreună cu ceilalți doi complici, foști colegi de-ai săi din Ocolul Silvic”, notează sursa citată.

Presa non-stop anunțase că Viorel Matiş, primarul comunei Beliș, a fost reținut pentru fapte ilegale la regimul silvic,  fiind suspectat de comiterea unor fapte de pe vremea când era lucrător silvic – declaraseră ieri surse judiciare pentru Agerpres. Ei bine, se pare că arestul provizoriu de 24 de ore nu a fost prelungit cu un altul pe 30 de zile, alesul local continuându-și activitatea bine-mersi în stare de libertate. Asupra sa a fost instituită însă sancțiunea controlului judiciar pentru o perioadă 60 de zile, începând din 15 august.

Sursă foto: Ziar de Cluj

– articol în curs de actualizare –

Yahoo este Oath

Yahoo is now part of „Oath”

Acesta este mesajul cu care Yahoo își întâmpină de azi clienții, anunțându-i că popularul său serviciul de mail ține acum, împreună cu AOL, de „Oath” care este un membru al familiei de companii Verizon. După ce o parte din Yahoo s-a mutat în Asia sub denumirea de „Altaba”, iată o nouă etapă din procesul de rebranding. Din 15 Septembrie, userii europeni și americani vor primii informații noi despre acest grup, continuă mesajul:

Începând cu 15 septembrie 2017, avem de gând să partajăm unele informații ale utilizatorilor cu noua noastră familie.

CEO-ul AOL Tim Armstrong a postat pe Twitter logo-ul însoțit de următorul mesaj: Billion+ Consumers, 20+ Brands, Unstoppable Team. . Summer 2017. We changed our Corp value from „Pay it forward” 2 „Call to action” / we’ll take action.

Alte branduri care mai fac parte din Oath (sunt 50 în total) includ HuffPost, Engadget, TechCrunch, Flickr, Moviefone, Tumblr și Makers.

– în curs de actualizare –

Gala de deschidere a Zilelor Culturale Maghiare

Aseară a avut loc în sala mare a Operei Maghiare din Cluj-Napoca Gala de deschidere a celei de-a 8-a ediții a Zilelor Culturale Maghiare din Cluj. Spectacolul a fost precedat de cuvinte de deschidere rostite de:

  • Gergely Balázs, organizator principal, președintele Asociației Clujul Comoară,
  • Tőkés László, președintele Consiliului Național Maghiar din Transilvania, anunțat – nu a mai participat; a fost înlocuit de Toró Tibor, președintele executiv al Partidului Popular Maghiar din Transilvania
  • Kelemen Hunor, președintele Uniunii Democrate Maghiare din România,
  • Kövér László, președintele Parlamentului Ungariei.

Gergely Balázs a spus că „Zilele Culturale Maghiare din Cluj contribuie la fortificarea comunității clujene”, indiferent de etnie și a mai vorbit despre importanța evenimentului pentru toți cetățenii orașului:

O comunitate poate fi iubită și respectată dacă devine vizibilă și se face înțeleasă nu doar în timpul Zilelor Culturale Maghiare, ci pe parcursul cele 365 de zile ale anului.

Totodată, a sublinat faptul că festivalul este o sărbătoare care pune în lumină valorile ardelenești și a subliniat faptul că este un transylvanicum.  

Kelemen Hunor s-a referit și el la necesitatea ca cetățenii de etnii diferite ai unei comunități să colaboreze: „Fiecare, în comunitatea în care trăim, trebuie să construim ceva. Și trebuie să construim în consens, în sinergie”.

Președintele Parlamentului Ungariei, Kövér László, a salutat organizatorii, participanții și publicul festivalului, exprimându-și speranța ca această manifestare „să reprezinte un exemplu de coexistență, de identitate și de încredere în viitor”.

Kövér este unul din membri fondatori ai partidului de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, și reprezintă aripa radicală a formațiunii și este considerat strategul politic al lui Viktor Orban.

Iată câteva din recomandările organizatorilor pentru ziua de marți, 15 august:

15:00–20:00 Zilele Folclorice Heltai 
15.00–16.30: Casă de dans pentru copii și casă de jocuri

16.00–17.00: Cum a devenit Kodoba – Codoba? Schimbări secundare de identitate într-o familie de rromi de la câmpie – prezentare în limba maghiară realizată de etnograful Könczei Csongor

17.00-20.00: Muzica popoarelor – concertul muzicienilor participanți la Festivalul Internațional de Folclor „Sfântul Ștefan”: ansamblurile Csereklye, Harmadik, Tokos, Rezeda, Ördöngös, Kontrabanda, precum și Banda din Palatca și muzicanții din Călata

Organizator: Ansamblul popular Szarkaláb, Fundația Bibliotecară Heltai Gáspár
Loc: sediul Fundației Bibliotecare Heltai Gáspár

 

16:00 Expoziție cu lucrări din Tabăra de arte plastice de la Jebucu, ediția a XXII-a. Expoziția va fi deschisă de muzeograful Szabó Attila. Curator: Essig-Kacsó Klára. Expoziția poate fi vizitată între 15 și 20 august, zilnic, între orele 10:00 și 18:00.

Loc: Galeria STARS

 

16:00 Fotografii Maghiare. Expoziție de fotografie a Academiei Maghiare de Arte

Curator: Haris László, fotograf, deținător al premiului Balogh Rudolf.

Organizator: Academia Maghiară de Arte, Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj

Loc: str. Iuliu Maniu, nr. 4

 

17:00 Momente din istoria industriei clujene din sec. XX. Kerekes Sándor, Szőcs Katalin: Istoria Combinatului de Utilaj Greu din Cluj-Napoca (CUG)Întâlnire și prezentare. Moto: „Adu cu tine o amintire!”. Gazda evenimentului: Bitay Enikő, secretar general a Societății Muzeului Ardelean.

Organizator: Societatea Muzeului Ardelean, Departamentul Științe Inginerești

Loc: sediul Societății Muzeului Ardelean

 

17:00 Decernarea premiilor concursului Monumente clujene în spațiu verde și vernisajul expoziției realizate cu fotografiile trimise. Gazda evenimentului: Mile Lajos, consulul general al Ungariei la Cluj-Napoca

Organizatori: Asociația Kolozsvár Társaság, Asociația Kelemen Lajos pentru Ocrotirea Monumentelor, Consulatul General al Ungariei la Cluj-Napoca

Loc: holul Consulatului General al Ungariei la Cluj-Napoca

 

17:00 Castel în Transilvania – vernisajul expoziției de fotografie

Expoziția va fi deschisă de miercuri până sâmbătă (16-19 august), zilnic, între orele 10:00 și 18:00.

Organizator: Grupul PONT

Loc: spațiul comunitar K+

 

17:00 William Shakespeare: Romeo și Julieta. Spectacol interpretat de studenții anului II ai Facultății de Teatru din Cluj-Napoca. Regizor: Keresztes Attila. Locuri limitate! Locurile se ocupă în ordinea sosirii. Durata spectacolului: 2 ore.

Organizator: Facultatea de Teatru și Televiziune – linia maghiară din cadrul UBB

Loc: Facultatea de Teatru și Televiziune, UBB

 

17:00 Kolompos – concert pentru copii

Organizator: Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj

Loc: scena din Parcul Central

 

17:00–18:30 Kerekes Imre, instructor de arte marțiale: Autoapărare pentru copii, partea I (se recomandă echipament sportiv)

Loc: sala de sport din clădirea mică a Liceului Teoretic Báthory István

 

18:00 Deschiderea Zilelor Filmului Maghiar din Cluj, ediția a opta – Gulaș la ceaun

Organizator: Fundația Tranzit. Parteneri: Asociația Filmtett, Minimum Party, Universitatea Sapientia – Specializarea Cinematografie, Fotografie, Media, TVR Cluj, Universitatea „Babeș-Bolyai” – Facultatea de Teatru și Televiziune, Videopontes

Loc: Casa Tranzit, sala mare

 

18:00 Degustare de vin: se prezintă Gere Tamás & Zsolt, Villány

Organizator: Societatea Borvadász, Asociația Clujul Comoară

Loc: Colegiul Academic

 

18:30 Róth Miksa: Raze de soare colorate – vernisaj. Curator: Bodnár Zita, Gellér Katalin.

Organizator: Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București, Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj

Loc: Casino – Centru de Cultură Urbană

 

18:30–23:00 Lumea copiilor (Loc de joacă)
Organizator: Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj
Loc: Parohia Sfântul Mihail

 

19:00 „Spune-mi ce cânți…” – serata Kodály a pianistei Oláh Boglárka și a violoncelistului Oláh Mátyás.

Organizator și Loc: Societatea Maghiară de Cultură din Transilvania, Casa memorială Györkös Mányi Albert

 

19:00 Pe limba sufletului – serată artistică în interpretarea actorului Bogdán Zsolt și a pianistului Csíky Boldizsár

Organizator: Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj
Loc: sala mare a Teatrului Maghiar de Stat din Cluj

 

19:00 Concert Pál Utcai Fiúk

Organizator: Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj, Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București

Loc: scena din Parcul Central

 

20:00 Concert / visuals: The nobody elses

Organizator: Fundația Tranzit. Parteneri: Asociația Filmtett, Minimum Party, Universitatea Sapientia – Specializarea Cinematografie, Fotografie, Media, TVR Cluj, Universitatea „Babeș-Bolyai” – Facultatea de Teatru și Televiziune, Videopontes

Loc: Casa Tranzit, sala mare

 

21:00 Concert Kowalsky meg a Vega

Organizator: Asociația Clujul Comoară, Asociația Zilele Culturale Maghiare din Cluj

Loc: scena din Parcul Central

 

23:00 Petrecere în 2 săli

DJ Mini (retro) și DJ Boddo (modern)

Organizator: Bulgakov Café

Loc: Bulgakov Café

 

23:00 Seara dansului popular la Heltai

Loc: Fundația Bibliotecară Heltai Gáspár