Facebook introduce un buton nou

Iată că butonul Facebook de raportare a ştirilor false este în sfârșit anunțat ca disponibil și în versiune românească. Noutatea introdusă de Facebook se referă la posibilitatea de a raporta o anumită ştire ca fiind falsă direct în News Feed. Dacă ştirea primeşte mai multe report-uri de la utilizatori, atunci în dreptul ei va apărea un semn distinctiv care va alerta pe ceilați că este o știre falsă.

Acesta este un prim semnal că Facebook recunoaște în sfârșit că informaţiile false reprezinta o problema pentru cei care îşi iau informaţiile exclusiv de pe rețeaua de socializare. Fondatorul Mark Zuckerberg (care susținea până acum că doar 1% din informații sunt fake) a declarat că:
Aceşti paşi ne vor ajuta să reducem dezinformarea şi să blocăm mesajele spam de pe urma cărora profită anumiţi autori
Posibilitatea de raportare exista și până acum (I don’t want to see this), ea fiind extinsă cu variantele explicative ale raportării (Cred că nu ar trebui să fie pe Facebook  = I think it shouldn’t be on Facebook – deși exista și varianta Spam) la care s-a adăugat în următoarea fereastră, care întreabă Ce nu este în regulă cu această postare? explicitul Este o ştire falsă sau It’s a fake news story, după cum puteți observa în print-screenul de alături. Deși am întâlnit și eu destule știri aiurea, nu m-am gândit până acum să le raportez, mulțumindu-mă să le ignor, deoarece consideram că e treaba lui Zuckerberg să-și facă ordine în propria ogradă. Dar de azi am să încep să folosesc opțiunea, pentru că văd că nu se descurcă și este nevoie ca și userii să ajute la deratizare.

Cine e misteriosul investitor de la CFR

După cum anunța Gazeta de Cluj zilele trecute (postare modificată ulterior), în umbra lui Marian Băgăcean, investitorul care ar fi achiziționat pachetul majoritar de acțiuni (62%) de la CFR Cluj aparținând lui Paszkany s-ar afla un om de afaceri german pe nume Schwartz. Gazeta locală nu era foarte sigură însă de prenumele miliardarului, propunând inițial Shira și modificând apoi articolul buclucaș. Alte surse dau informația că omul cu banii ar fi afaceristul german Abris Lelbach, un apropiat al lui Netuțu Varga.

În lipsa unor declarații clare ale președintelui formației clujene, Iuliu Mureșan, care se mulțumise să anunțate în ultimele luni de mai multe ori că se află în negocieri pentru aducerea unui investitor la CFR, presa locală și centrală a fost nevoită să-și dea cu presupusul. Mai ales după ce s-a aflat că investitorul anunțat de Mureșan se numește Băgăcean Vasile Marian, un fost auditor financiar cu trecut palid, cvasi-inexistent în domeniul afacerilor, pe care le audita, nu le conducea.

Asta în vreme ce Iuliu Mureșan vorbise de un investitor care ar scoate clubul din insolvență și l-ar reforma cu investiții majore, achitând toate datoriile clubului, în valoare de cinci milioane de euro. Astfel ajunge să afirme Gazeta clujeană că „acele sume provin din conturile lui neamtului, care, potrivit surselor are o avere de aproximativ 18 miliarde de euro”, iar „Băgăcean se va ocupa de contabilitate firmei”, fiind ajutat de Nelu Varga. în vreme ce ActualdeCluj.ro anunța etapa trecută (știre preluată și de noi aici) că rămân multe semne de întrebare cu privire la identitatea noului acționar.

La cel din urmă cotidian clujean, un jurnalist bun pe domeniul sportiv suspecta că în umbra actualului acționar Băgăcean, ajutat de Neluțu Varga, s-ar afla tot Paszkany, care ar intenționa prin această manevră să scape de lichidatorul judiciar numit de Tribunal la CFR. Până una-alta, dincolo de toate aceste știri, ceferiștii își văd de fotbal și au mai câștigat o etapă, consolidându-și locul ocupat în clasament, care-i va duce în de play-off, cu toate sancțiunile și depunctările operate de FRF.

Iar această clasare în play-off vine la pachet și cu o sumă mai importantă din potul drepturilor de televizare, care sunt cu atât mai mari cu cât locul ocupat la finalul clasamentului este mai bun. Situație căutată de orice investitor, pentru că în definitiv, de asta investesc oamenii cu bani în fotbal – ca să câștige și mai mulți bani!

 

 

Cine este interesat de războiul hibrid?

Un specialist al conspirațiilor, fostul președinte Traian Băsescu a adus în discuție la sfârșitul săptămânii trecute un război hibrid care s-ar putea pregăti la granițele României.

O spun cu responsabilitatea unui om care înțelege procesele.

Poate fi începutul unui război hibrid, numai că, spre deosebire de Ucraina, România e în niște structuri euro-atlantice. E greu să se întâmple ce s-a întâmplat în Ucraina, dar nu e exclus!

Fără să comentez afirmația făcută de Băsescu joi, într-o intervenție telefonică la B1 TV, mi-am propus să încerc să lămuresc acest termen, drept pentru care spicuiesc dintr-un interviu cu Dan Dungaciu, preşedintele Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI) şi al Fundaţiei Universitare a Mării Negre (FUMN), pentru ziare.com, preluat de timpul.md.

Ce înseamnă război hibrid?

Această sintagmă nu are o definiție clară, similar cu aşa-numitele „conflicte îngheţate” – așa că nu este prea clar ce înţeleg prin acești termeni nici măcar cei care utilizează și vehiculează sintagma. Neaflându-se până de curând în terminologia militară, ea poate fi asociată în principiu cu un război nedeclarat al unui stat către altul, un război în care nu este vorba doar de componente militare, acestea nefiind explicite. Războiul hibrid este o agresiune care creşte că o ciupercă pe un mediu deja cu probleme – pe care îl ia treptat în posesie – atâta doar că sămânţa este aruncată din exterior.

Sunt atacate relațiile interetnice și slăbiciunile de ordin social, instituțional (mai ales cele nefuncționale și corupte), dependenţa economică sau energetică, iar propaganda are ca vector de transmisie internetul și rețelele sociale. Bazat pe acest gen de slăbiciuni, un război hibrid comportă acţiuni diverse, de la terorism la propagandă mediatică, trecând prin acţiuni militare neregulate şi neasumate. Un stat slab este ţintă predilectă a unui război hibrid. Iar un stat slab este acela fără instituţii puternice, cu cetăţeni dezangajaţi sau chiar ostili lui, măcinat de corupţie și uşor de infiltrat la nivelul deciziei strategice. Toate aceste caracteristici pot fi aplicate situației actuale a României, și identificate ca făcând parte din arsenalul războiului hibrid.

Ce rol joacă presa în acest „război”?

Presă joacă un rol în orice tip de război, dar într-un război nedeclarat, rolul ei este unul semnificativ. În sociologie există la un moment dat o teorie despre efectele mass-media în termeni de „injecţie”: cum se constată o problemă (o „boală”), se injectează o campanie media şi opiniile cetăţenilor sunt modificate radical. Această teorie a mass-media ca „injecţie” este însă una care păcătuiește prin exces.

Ca teorie, aceste afirmații despre războiul hibrid merită citite dar nu ca și avertisment sau sperietoare. Ele sunt interesante în măsura în care putem învăța să facem diferența între știrile reale și cele induse, care au drept scop influențarea mass-media. În această lumină, iată și o succesiune de evenimente care au putut fi observate recent, despre care se poate pune întrebarea dacă nu cumva sunt ceva mai mult decât simple… coincidențe :

  • Bulgarii, o nație ce pare să-și îndrepte decisiv atenția către Moscova prin alegerea noului președinte (fost general de aviație) rusofil Rumen Radev, au organizat un miting de solidaritate cu protestatarii din Piața Victoriei, fără a da vreo explicație rezonabilă asupra acestei decizii.
  • În același timp, ziare celebre precum The Guardian solicită cititorilor să-și exprime părerile și să facă donații, întrucât nu-și pot permite să trimită reporteri pe teren.
  • Mișcarea tinerilor români este numită The cell-phones Revolution și a atins un punct critic în momentul în care s-a făcut uz de simbolurile naționale precum tricolorul, sau la Cluj, unde un grup de tineri artiști au intervenit asupra unui monument semnând grafitti-urile cu pseudonimul Banksy.

CFR Cluj urcă pe loc de play-off…

..dar tot cu Paszkany la timonă, după cum sugerează Actual de Cluj, ce susține într-un articol publicat recent că Rămân multe semne de întrebare cu privire la identitatea noului acționar.

Conform informațiilor publicate stiridesport.ro, CFR Cluj a reuşit un rezultat preţios la Mediaş în faţa celor de la Gaz Metan, câștigând cu scorul de 2-1 și  devansându-le pentru moment în clasamentul Ligii 1 pe Dinamo şi Astra. Golurile au fost marcate de francezul Omrani în minutul 63, și de Păun deschis de același Omrani în minutul 72.

Revenind la articolul dedicat noului acționar de la CFR și publicat în Actual de Cluj, miza acestei tranzacții ar fi doar îndepărtarea lui Răzvan Zăvăleanu, administratorul judiciar al CFR, care a declarat pentru sursa citată:

Am primit niște documente de la acest domn Băgăcean prin care invocă calitatea de acționar cu 61%, ca urmare a unor achiziții de acțiuni de la societățile domnului Paszkany. Suntem într-o fază de verificare a acestor documente

Recent, administratorul judiciar al CFR-ului ar fi încercat să execute în Tribunal două societăți care aparțin lui Arpad Paszkany. a căror acțiuni valorează în instanță circa 4 milioane de euro. Însă clubul CFR Cluj a trimis (printr-o hârtie semnată de Iuliu Mureșan) o întâmpinare prin care s-a opuns acțiunii de executare, astfel că Actual de Cluj își pune întrebarea dacă nu cumva Arpad Paszkany (se află) în spate?(le acestei tranzacții).

Sursele actualdecluj.ro susțin că această mutare cu Vasile Băgăcean ar fi tot opera omului de afaceri. Prin Băgăcean, care virează – nu se știe de unde – 4,5 milioane de lei, clubul vrea să iasă din insolvență. Băgăcean, mai spun sursele noastre, apare la club cu o serie de documente de la anumiți creditori prin care datoriile către aceștia sunt fie șterse, fie amânate, fie refinanțate.

Citiți continuarea anchetei publicată în exclusivitate de cotidianul online Actual de Cluj (click).

Imnul #pieței

Clujul dă imnul mișcărilor din ultimele 12 zile: trupa #Rezist a scos piesa „România” în al cărei clip putem urmări un colaj de imagini cu protestele din localitate + câteva imagini din București.

După anunțul timișorenilor care și-au exprimat intenția de a grupa într-o expoziție pancartele cu lozinci care mai de care mai originale (prin vocea criticului de artă Pavel Şuşară), clujenii s-au repliat rapid. Întâi, două instituții de artă clujene au început să documenteze protestele, invitându-i pe clujeni să doneze pancartele la manifestații, conform Transilvania Reporter. Este vorba de Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei și Z Angles Gallery. Ultima este o galerie privată, reprezentată de istoricul de artă și curatorul Sebestyén György Székely, care a propus constituirea muzeului Între Bare.

N-a durat mult până la apariția muzicienilor clujeni de la #Rezist, care au încropit din sloganele ultimelor zile o piesă. Bine, clujeni este un fel de-a spune (prin adopție), pentru că în cazul tinerilor scoși în fața manifestanților a fost vorba de studenți: au urcat pe scenă întâi Casiana din Hunedoara – voce și Ruben din Aiud la chitară:

Tot în ultimele zile (de când MC a fost Bogdan BOB Rădulescu) a apărut și Alexandra Luca:

În cele din urmă trupa de muzicieni #rezist a scos (aseară) videoclipul piesei „România”, pe care-l puteți urmări mai jos. Am întrebat despre ei prin Cluj și mi s-a răspuns că vor să rămână anonimi, așa că nu am insistat – sorry că nu pot răspunde la această întrebare. Imaginile aparțin fotografului clujean Dan Mureșan.

Se spune că și artistul stradal britanic Banksy ar lăsat o urmă (lucrare) prin Cluj în ultimele zile, care este însă în curs de a fi acoperită.

 

La 60 de ani de la plecarea rușilor, vin americanii

Patru regimente deplasate pe flancul sudic NATO

O știre care mi-a atras atenția astăzi este cea a sosirii primului batalion de militari americani în România. La 25 km de Constanța, în baza militară aeriană Mihail Kogălniceanu (fostă Karamurat) a ajuns astăzi Batalionul Vulturii luptători.

Fighting Eagles este format din 500 de militari ce au în dotare tancuri M1 Abrams, vehicule de luptă M2 Bradley şi mortiere autopropulsate calibrul 155 mm M109A6 Paladin, conform unui comunicat transmis ieri de către MApN. Batalionul este cea mai mică unitate capabilă de operațiuni militare independente.

Batalionul american a fost dislocat ieri din Polonia, de la baza militară Zagan, ca parte a angajamentului SUA în asigurarea securităţii flancului estic al NATO, în cadrul Operaţiunii Atlantic Resolve. Practic, de la plecarea batalioanelor sovietice care au staționat România timp de 10 ani (din 1948, cei 35.000 militari rămași au fost considerați suficienți pentru țara noastră) este pentru prima oară când găzduim un batalion străin – desigur, în alte condiții geo-strategice.

Rușii controlau România cu trei divizii

Faptul că rușii au reușit să controleze România cu nici trei divizii (două de tancuri și una de infanterie) și câteva regimente de aviație s-a datorat, potrivit rumanianilitary.ro faptului că aceștia au fost însoțiți de consilieri militari responsabili cu sovietizarea armatei române, ofițerii considerați fideli regelui fiind eliminați.

De asemenea, potrivit sitului citat, nu a fost vorba de o retragere deplină în 1958, România fiind obligată a găzdui în Dobrogea muniţii, carburanţi, lubrefianţi, materiale de punte şi alte feluri de obiecte de rezervă pentru Forţele Armate ale OTV, cât şi pentru Flota URSS din Marea Neagră. Totodată, în capitala României şi-au desfăşurat activitatea până la desfiinţarea Organizaţiei Tratatului de la Varşovia consilieri militari sovietici, care au primit în scop propagandistic, din 1957, denumirea de specialişti militari.

Surse militare confirmă că această misiune a militarilor americani în Europa este cea mai mare desfăşurare de forţe de la Războiul Rece. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat în cursul lunii trecute că:

Aceste acţiuni ameninţă interesele noastre, securitatea noastră.

Americanii vor fi completați de englezi

Batalionul 1 american sosit azi în România face parte din Brigada 3 Blindate care dislocase 3.500 de soldați și 2.800 de piese de tehnică militară din Fort Carson – Colorado, având ca destinație opt țări din centrul și estul Europei. Prima oprire  (debarcare) a avut loc în Bremerhaven – Germania, la începutul lunii ianuarie 2017. Unitatea americană va staționa în România pentru nouă luni, după care va fi înlocuită de altă unitate de luptă, asigurând o prezență consistentă, bazată pe rotație continuă în Europa (Bulgaria și Estonia printre celelalte 6 țări din Est).

Colonelul Christopher Norrie a ținut o conferinţă de presă la Zagan, în care a declarat că unitatea sa, renumită pentru „letalitatea ei”, are o misiune defensivă în Europa:

Nu am nicio îndoială, vom descuraja în mod credibil orice ameninţare în zonă.

a precizat colonelul Norie, adăugând că:

În cel mai scurt timp unitatea va fi gata de luptă.

În cursul acestei luni, tot în cadrul Operaţiunii Atlantic Resolve, vor ajunge în Europa încă 400 de soldaţi din Regimentul 501 Aviaţie de la Fort. Și acești militari americani vor fi în misiune tot nouă luni, cu 24 de elicoptere de atac AH-64 Apache în dotare . Unitatea este considerată un batalion de atac şi va avea misiuni de  instruire în toată Europa, în special în România, Letonia şi Polonia, potrivit curierulnational.ro. Aceștia vor fi completați de forțe Typhoon ale RAF, care for fi găzduite la aerobaza Mihail Kogălniceanu timp de patru luni, după cum confirmă aici theguardian.com.

The Typhoons will be based at Mihail Kogălniceanu Airbase, Romania, for up to four months in 2017.

Iohannis, campanie electorală sau?

Aceste desfășurări de forțe ar putea avea legătură și cu acțiunile recente ale președintelui Iohannis, despre a cărui schimbare evidentă de comportament se zvonește (din surse neverificate) că s-ar datora serviciilor unei echipe de consultanți americani, în frunte cu Dick Morris. Fost consultat al lui Bill Clinton, americanul a plecat din țară în urma unui scandal, după care a lucrat în campaniile electorale românești, iar acum se zvonește că este adus să repare treburile făcute cu ajutorul… consultanților israelieni.

 

Vinde Paskany CFR?

Potrivit unui articol publicat azi în Evenimentul zilei, Arpad Paszkany – patronul clubului de fotbal CFR Cluj, aflat în insolvență (dar pe cale să iasă mai devreme din această procedură, prin plata datoriilor rămase) – ar fi vândut acțiunile pe care le mai deținea la echipă (62%) cu 1,3 milioane € către auditorul financiar Marian Băgăcean.

Din această sumă 1 milion € ar fi reprezentat costul acțiunilor iar restul, răscumpărarea datoriilor pe care Paszkany le făcuse în numele clubului la diverși oameni de afaceri din Cluj.

În articolul publicat sub titlul Își vinde Paszkany imperiul imobiliar? Echipa de fotbal CFR Cluj a fost vândută, jurnalistul Mihai Șoica, semnatarul știrii publicate în evz.ro, sugerează că în spatele acestei tranzacții s-ar afla de fapt un fond de afaceri german, reprezentat în Cluj de Neluțu Varga, iar echipa de fotbal ar fi doar un bonus al unei tranzacții mai mari, cuprinzând Hotelul Granata, Clădirea de birouri Sigma și Clădirea Companiei de Informatică Aplicată.

Atât Varga cât și Paszkany au negat categoric această informație. Arpad Paszkany a confirmat doar vânzarea echipei de fotbal, pronunțând însă alt nume:

Eu am discutat doar cu domnul Gădălean această tranzacție. Dacă dânsul are în spate pe altcineva nu am de unde să știu.

Lichidatorul judiciar al CFR Cluj, Răzvan Zăvălean, a confirmat că în conturile clubului a intrat o sumă de bani.

L-am întrebat și eu pe domnul Băgăcean, în ce calitate a virat această sumă iar dumnealui mi-a spus că de nou acționar al clubului. Vom vedea pe viitor ce va fi.

Și presa sportivă din Cluj a publicat azi o știre legată de această posibilă tranzacție, stiridesport.ro titrând: Oaspeţi surpriză la stadionul din Gruia! Posibili investitori?

La stadionul din Gruia şi-a făcut apariţia, însoţit de preşedintele Iuliu Mureşan, şi Răzvan Zamfir, fostul director executiv al clujenilor…

Preşedintele Iuliu Mureşan a fost însoţit şi de câţiva oaspeţi „misterioşi”, care au inspectat condiţiile de pe stadionul „Dr. C-tin Rădulescu” şi s-au fotogragiat cu oficialii clujeni.

Sursă foto: stiridesport.ro

Website sau blog, ce mare diferență?

Resuscitarea blogging-ului

Recenta introducere (la sfârșitul anului trecut) de către firma Automattic (posesoarea platformei de blogging WordPress.com) a domeniilor .blog a fost privită de mulți ca o încercare de resuscitare a bloggingului. Chiar dacă vine cu speranțe de mai bine, ca orice schimbare, nu e vorba doar de atât, mai ales că noua „față” a WordPress-ului titrează că:

WordPress powers 27% of the internet

iar domeniile .blog sunt oferite din start pentru $2,99/lună, ceea ce arată destul de clar că este vorba de pasul (normal) de monetizare a serviciilor oferite gratuit. Pas pe care oricine trebuie s-o facă la un moment dat, ca să nu dispară de pe piață – vezi cazul Yahoo!, care mai supraviețuiește doar în Asia sub denumirea de Altaba. Înainte de alte aprecieri, să vedem întâi care este diferența între site și blog și apoi, cum ne putem da seama dacă citim un blog sau un website?

Diferența între website și blog

Prezența pe web a unei persoane sau companii se concretizează printr-o adresă de genul 181.89.46.98. Web-ul în sine și-a luat această denumire pentru că este o pânză, o rețea de pagini care convertesc aceste adrese în cifre în adrese care pot fi reținute de om, cu litere – de genul www.cluj.pro. Un bun comunicator își va deschide un blog – și nu ca să obțină un profit din el, în vreme ce o persoană pragmatică ar putea fi tentată mai degrabă să-și înființeze o companie: de exemplu una de PR.

Așadar unei persoane i se potrivește un blog, iar o companie mare, cu o misiune distinctă, clară, asumată, își va face un site de prezentare. Că și compania poate alege să includă în site o pagină de blog, care să stimuleze interactivitatea în relațiile cu clienții săi, este o altă problemă, dar siturile de prezentare ale firmelor necesită alt gen de interactivitate: o pagină de contact, formulare de înscriere la newsletter, butoane gen call to action: buy now, șamd.

Cazul siturilor de știri

Despre cum distingem între un site și un blog am mai scris aici. Cum facem însă distincția între un site de știri și un blog de știri (ultimul, de cele mai multe ori, fiind unul de scandal ori de dezinformare)? Prin intersecția știrilor cu social-media, presa ajunge un analist al știrilor de ieri, iar activitatea omului de presă nu mai poate viza doar colportarea știrii în sine, ca element de noutate, ci prezentarea ei într-un context complex – ce ține atât de arhivele / memoria fiecăruia, cât și de capacitatea de interpretare a celui care scrie articolul.

Este mai greu să distingi între un site de știri și un blog decât între un site de firmă și un blog. Există situri de știri la care scriu mai multe persoane, dar asta nu le face încă să se deosebească de un blog colectiv. Un asemenea blog, chiar dacă prezintă opinii diverse, nu are o misiune asumată, iar persoanele care scriu pe el nu se pot pune de acord cu respectarea unei politici editoriale (poziții clare, mesaje bine structurate, existența unor rubrici regulate care să-i ușureze cititorului receptarea informației, etc).

Că este posibilă și asumarea unei misiuni perverse, cum ar fi răspândirea de știri mincinoase ori partizane, asta e deja altă poveste.